Leadership

Valorile leadershipului feminin în era disruptivă a transformării și inteligenței artificiale (I)

Daniela Palade Teodorescu › Mar, 2018-05-22 14:21
De la World Ecomomic Forum la Global Female Leaders Summit, trecând prin sobrul și (aproape) inexpugnabilul Vatican, vocile femeilor se aud din ce în ce mai puternic, mai asertiv. Accentul se pune tot mai des și mai mult pe felul în care femeile aflate în poziții de decizie remodelează comunitatea și organizațiile din care fac parte.

Peter Drucker, o autoritate în domeniul managementului şi leadershipului, afirmă: „Timpurile se schimbă în conformitate cu trăsăturile feminine”, sugerând astfel că viitorul este al „leadershipului feminin”. Cu toate că autoritatea este percepută ca fiind predo­minant masculină, o serie de cercetări recente consolidează ideea contrară care susține că trăsăturile feminine sunt mai puternic asociate leadershipului decât cele masculine. Empatia, compasiunea, reziliența, spiritul colaborativ, ascultarea activă, intuiția și gândirea în perspectivă - caracteristice liderului - sunt mai degrabă calităţi specifice femeilor. Leadershipul feminin câştigă rapid în valoare, în tot mai multe domenii de activitate, întrucât se hrănește din valori prin excelență feminine: grijă, prudență, dar și curaj, știința de a construi relații pe termen lung, lucrul în echipă, luarea deciziilor de grup, asumarea vulnerabilităților și transformarea acestora în puncte forte. Leadershipul feminin, de fapt, în asta constă – să poți transforma condiții nefavorabile în condiții favorabile, să creezi autoritate prin autenticitate şi performanţă.
O nouă tendință la nivel internațional este ca, în companiile aflate în criză, să fie invitate femei lider care să salveze businessul respectiv. Dificila misiune se numește „glass cliff” și este considerată testul de maximă competență și eficiență la care o femeie-manager e supusă.
Am invitat câțiva experți în ariile lor de activitate pentru a reda o imagine cât mai corectă asupra acestui fenomen.

                                                                              ***


AURORA MARTIN (foto)
- Expert în egalitate de șanse, Șef serviciu ANES (Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse)

Humanity First! este sloganul de campanie al lui Andrew Yang, un om de afaceri din New York, care vrea să fie următorul candidat al democraților la funcția de președinte al SUA în 2020. Vorbind despre o apocalipsă a roboților, el consideră că automatizarea și inteligența artificială avansată vor face ca, nu peste mult timp, milioane de locuri de muncă să fie depășite, iar șomajul la scară largă să ducă la o Mare Depresie și, în consecință, la tulburări sociale violente. Necesitatea unei „revoluții a competențelor” readuce în atenție dezvoltarea abilităților soft, a intuiției, a abilităților creative, de comunicare, de empatie, a competențelor artistice, de cercetare și de sinteză a informațiilor, toate considerate secole la rând atribute feminine, trecute în plan secund la nivel decizional, izolate mai degrabă în zona necesităților din spațiul privat. În spațiul public, cultura afacerilor a favorizat perspectiva masculină, nu atât din cauza intenției de a marginaliza femeile, cât datorită faptului că bărbații au fost cei care l-au proiectat. Ca urmare, a fost recunoscut și recompensat leadershipul masculin, în timp ce contribuțiile leadershipului feminin au rămas de multe ori invizibile, neîncadrându-se într-un tipar.

La baza procesului de identificare a calităților antreprenoriale feminine și a acceptării femeilor ca partener sau competitor a stat recunoașterea unor calități complementare leadershipului masculin, care definesc mai degrabă abilități interpersonale: flexibilitate, empatie, sociabilitate; capacitatea de a-și schimba perspectiva și de a se se plia pe punctul de vedere al interlocutorului, spre deosebire de bărbați, care tind să-și apere cu fermitate punctul de vedere. Având o mai mare predispoziție către ascultare decât bărbații, femeile pot valorifica mai eficient informațiile primite; fiind mai incluzive, maniera în care iau deciziile și rezolvă problemele îi implică, de cele mai multe ori, și pe ceilalți membri ai echipei; asta pentru că se focusează mai degrabă pe luarea celei mai bune soluții, și nu pe apărarea cu obstinație a punctului de vedere propriu. Aceste diferențe sunt în concordanță cu experiențele de educație și socializare pe care majoritatea femeilor le-au avut încă din copilărie, când erau încurajate să asculte, să colaboreze, să își arate grija sau compasiunea pentru ceilalți.
Este tot mai evident că modelul de conducere specific erei industriale, axat pe planificare, și nu pe creativitate, pierde teren. Un management care are la bază un stil de conducere non-coercitiv, identificat în cultura organizațională ca fiind specific femeilor-manager, bazat pe colaborare și pe munca în echipă, face ca o organizație să funcționeze mai bine. Oamenii din echipă preferă ca un manager să fie nu numai competent, dar și autentic, să aibă o viziune proprie și puterea de a-i inspira și de a-i face să-l urmeze.
 
Modelul său, tocmai pentru că este centrat pe autenticitate, este preluat și de alți membri ai comunității, ceea ce duce, în multe cazuri, la dezvoltarea unor programe de coaching și mentorat.
Așadar, promovarea leadershipului feminin nu este atât o chestiune care ține de masculin vs feminin, cât o chestiune care vizează calități ce pot deveni cruciale în fața provocărilor mediului de afaceri din secolul XXI. De-a lungul istoriei, femeia a fost elementul civilizator de progres: în cea mai veche scriere literară a umanității, Ghilgameș este inițiat în tainele civilizației orășenești de o curtezană. La noi, Coana Chirița aduce de la Paris obiceiuri occidentale, revoluționând totul, de la bucătărie, la vestimentație și limbă. Să nu ne mirăm, așadar, de capacitatea femeii de a se impune în noua eră a robotizării și de a contribui substanțial la o adaptare prietenoasă, pentru care va trebui să acceptăm Womanity first! Ar trebui să reflectăm responsabil asupra faptului că, structural orientată să așeze Humanity first, femeia deține puterea de a iniția omenirea în coabitarea cu roboții printr-o forță interioară firească: Womanism!


MĂRIUCA TALPEȘ (foto) -
 Fondatoarea grupului Softwin, Director General Intuitext, divizia de software educaţional a grupului Softwin

Cred că femeile sunt creative și sensibile la frumos: sunt foarte apropiate de domeniile legate de design, medicină, educație, relația cu clienții individuali, în general, servicii care cer empatie, compasiune - e foarte posibil ca în aceste domenii doamnele să fie parte din transformarea tehnologică.
Dat fiind faptul că femeile sunt mai mult asociate azi cu partea emoțională a deciziilor, iar inteligența artificială e încă în faza de extragere a roboților din oameni (descoperirea muncii repetitive, bazate pe algoritmi simpli și mutarea acelor activități către „roboți” software sau tehnologie mai sofisticată), sunt și eu curioasă cum va evolua ca impact inteligența artificială.
Joburile care presupun empatie mare, inteligență emoțională înaltă sunt și cele care par să fie cel mai puțin amenințate de inteligența artificială.
E foarte adevărat că, pe de altă parte, în mod clasic, femeile sunt și asociate cu unele industrii în care activitățile cer atenție mărită și fiabilitate (repetarea de un număr mare de ori a aceleiași activități cu o calitate constantă), acolo locurile de muncă sunt mai expuse automatizării. Industria confecțiilor poate fi una dintre aceste industrii.

Subliniez că odată cu automatizarea din ce în ce mai mare a activităților actuale și implicarea tehnologiei, și diferențele dintre bărbați și femei vor evolua. Probabil unele se vor stinge (de exemplu, importanța părții fizice, a muncilor „grele”), dar vor apărea noi tipuri de activități cu valoare adăugată și mai mare, care aparent vor fi indiferente la sex.
Statistic, probabil femeile sunt mai focalizate pe creșterea moderată a organizației, fără a-și asuma riscuri foarte mari. Cu axare pe empatia față de clienți, utilizatori.
Este evident că antreprenoriatul feminin în România are nevoie de reprezentare. Antreprenoarele o pot face prin ele însele sau în asociații dedicate. Important este să iasă cât mai des în public, pentru a inspira tinerii. Trebuie prezentați cât mai mulți antreprenori care reușesc să treacă de primii 2-3 ani de dezvoltare a afacerii și sunt pe picioarele lor. Ei sunt modele pentru alți tineri. Cu cât mai multe domenii, cu atât mai bine. E adevărat că fetele nu sunt încurajate de multe ori de familie sau de școală să urmeze o carieră în științe sau să își asume riscuri pe termen lung - și cred că fetele au nevoie cât mai devreme în școală de modele feminine de succes în zona tehnică, IT și antreprenoriat”. (Va urma)

Articol preluat din numărul 245/martie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.  

0 comentarii 719 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter