Leadership, News

Ruxandra Manea le predă românilor seriozitatea sud-coreeană

Luiza Gireadă › Mar, 2016-12-13 11:58
A petrecut cinci ani în Coreea de Sud, unde a studiat la Ewha Womans University, o prestigioasă instituție privată de învățământ superior, destinată femeilor. 

Ruxandra Manea eabsolventă Magna Cum Laude în Ştiinţe Politice şi Business Administration și s-a întors în țară cu gândul de acontribui la dezvoltarea societății românești. Acum predă la Universitatea București, este co-președinta unei organizații de leadership, Aspire,
e implicată într-un proiect de sprijinire a dezvoltării profesorilor și lucrează la Google.
 
Ne-am obișnuit cu tinerii care pleacă la studii în străinătate, în țări ale Europei sau în SUA, dar mai rar aflăm despre studenți care au ales Coreea de Sud. Ruxandra este unul dintre aceștia și spune că acolo a învățat ce înseamnă setea de performanţă, gândirea pe termen lung, disciplina și organizarea. „Ţin minte că eram studentă în primul semestru la secţia de coreeană a Universității Bucureşti când am aflat de bursa Guvernului Coreean. Era atât de grea limba coreeană, atât de diferită faţă de toate limbile străine pe care le auzisem până atunci. Plecarea în Coreea a fost o mare provocare, un pariu cu mine însămi că pot ieşi din zona de confort, că pot experimenta locuri nebănuite până atunci. Eram atât de sigură de decizia mea şi de faptul că pot duce la bun sfârşit acest demers, încât nici un argument din partea prietenilor şi a familiei grijulii nu m-a întors din drum. Cu siguranţă faptul că eram foarte tânără a contat.” La București studia portugheza și coreeana, dar când a ajuns la Seul, după anul dedicat învățării limbii, aales StudiilePolitice – pentru aînţelegecontextul istoric şi politic al regiunii, dinamica societăţii coreene şi relaţiile cu celelalte ţări, dar și business pentru pragmatismul lor.


 
Recunoaște că nu știa mare lucru despre Coreea de Sud când a plecat din țară, dar subliniază că și dacă s-ar fi documentat mai bine înainte, tot ar fi fost surprinsă și fascinată de ceea ce i se întâmpla, din cauza diferențelor față de ceea ce trăim în România. Acolo a aflat ce înseamnă leadershipul, viziunea pe termen lung şi investiţiile, lecții pe care România le-ar putea învăța de la coreeni. „Educaţia a fost un pilon-cheie în dezvoltarea societăţii coreene şi cred că moştenirea confucianistă a jucat un rol extrem de important în prioritizarea educaţiei în reformele care au fost iniţiate de-a lungul timpului. Pentru coreeni educaţia nu este un demers exclusiv al guvernului, ci părinţii, elevii, profesorii sunt foarte implicaţi şi participă activ la întregul proces. Altfel spus, înţeleg importanța educaţiei şi investesc la nivel individual şi colectiv gândindu-se la rezultate pe termen lung. Mi-aş dori să ajungem în România la maturitatea şi responsabilitatea de a pune gândirea şi rezultatele pe termen lung mai presus de interese imediate şi orgolii individuale.”
 
Funcționariatulpublic, o poziție foarte râvnită
 
Pe parcursul celor cinci ani cât a stat la Seul, Ruxandra a lucrat, pentru scurt timp, într-o instituție publică și a fost surprinsă de seriozitatea cu care erau abordate problemele. „În timpul facultăţii am avut oportunitatea de a face un internship într-una dintre instituţiile de politici publice ale Guvernului Metropolitan Seoul. Şi în ciuda faptului că era o instituţie publică, funcţiona exact ca o corporaţie: de la facilităţile clădirii până la programul de lucru, dedicarea şi competitivitatea angajaţilor. Ţin minte că am lucrat la un proiect de politici publice şi mă ocupam de analiza celor mai bune practici europene într-un anumit domeniu. Şedinţele erau intense şi managerii îşi doreau să înţeleagă foarte bine proiectele din Occident de unde puteau lua know-how şi îl puteau implementa. Nu am lucrat într-o instituţie publică în România, dar ca orice cetăţean interacţionez uneori cu instituţiile publice şi îmi dau seama că sunt diferenţe uriaşe în materie de resurse, mentalitate şi motivaţie.” Tânăra explică această situație și prin statutul înalt pe care funcționarii publici îl au în acea societate. „Este o poziţie bine remunerată, stabilă şi foarte râvnită. Iar procesul de selecţie este foarte competitiv, cel puţin jumătate dintre angajaţii la stat au terminat facultăţi de top din Coreea şi au trecut examene de admitere dificile.”
 
„Îmi doresc să mă văd într-o Românie mai educată, mai motivată și mai performantă la toate nivelurile.”
 
Ruxandra Manea s-a întors în România în urmă cu aproape trei ani. Și-a deschis un start-up, s-a implicat și în educație prin cursurile predate la Universitatea București, dar și în sectorul ONG și în cel corporativ. „Mereu am considerat naturală decizia de a mă întoarce în ţară. Şi oricât mă uit în spate nu pot decât să îmi reconfirm faptul că a fost alegerea potrivită. După cinci ani petrecuţi în inima Asiei am simţit că am acumulat foarte multe cunoștiințe, vorbeam fluent limba coreeană, înţelegeam cultura la un nivel avansat, eram foarte bine aclimatizată contextului. Şi atunci am simţit că pot fructifica toate aceste lucruri, că pot aduce o parte din motivaţia, competitivitatea şi spiritul inovator ale coreenilor acasă. Ceea ce cred că am şi făcut prin proiectele pe care le-am iniţiat şi în care m-am implicat.”
 
În România aînfiinţat şi predă cursul de „Korean Business” la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi Străine, dar a încercat și calea antreprenoriatului. Prin business-ul lansat, Funky Feet, un brand de şosete colorate, își propunea să aducă un element de prospeţime în vestimentația românilor, dar și-a dat seama că nu dispune de resursele necesare dezvoltării proiectului. „Proiectul antreprenorial cu care am început când m-am întors în România va rămâne un proiect de suflet din care am învăţat foarte multe într-un timp foarte scurt. Cred că reprezintă maturizarea mea profesională la o vârstă fragedă, ceea ce cu siguranţă mi-a oferit un avantaj în toate activităţile în care m-am implicat ulterior.” Alături de alți tineri cu potențial, a participat la proiectele organizației Aspire, care aduce profesori de la Harvard și Stanford pentru a le vorbi tinerilor români despre leadership, iar ulterior a devenit co-președinte al ONG-ului. Anul acesta a fost și unul dintre organizatorii proiectului Aspire for Teachers, despre care spune că este un program inovator care reuneşte cei mai talentaţi profesori şi pedagogi cu scopul să le ofere profesorilor din şcolile publice din România o nouă perspectiva pedagogică centrată pe elev. „Rezultatele programului-pilot mi-au reconfirmat importanţa proiectului şi necesitatea unei abordări bottom-up (de jos în sus) în sistemul de educaţie actual. Mă bucur extraordinar să fiu parte activă în această schimbare.”
 
În perioada scursă de când s-a întors în țară, Ruxandra a văzut cum se lucrează nu numai în învățământul superior de stat și într-un ONG, ci și într-o companie cu un brand puternic. Face parte din echipa Google România, așa încât acum poate compara felul în care se lucrează în cele trei medii: public, privat, non-guvernamental. Spune că principaladiferenţă dintre cele trei este scopul pentru care ele acţionează, resursele pe care le au la îndemână şi experienţă/disciplină pentru ajunge la rezultatele dorite. „Dacă ar fi să proiectez organizaţia ideală aş combina pasiunea şi spiritul orientat înspre soluţii al ONG-ului, cu resursele şi modelul organizat, procedural şi eficient specific companiilor de succes şi cu spiritul universitar, orientat către cunoaştere, autoeducare şi perfecţionare. Google este înainte de orice o afacere, şi chiar una foarte profitabilă. De aici o serie de resurse, know-how, oameni talentaţi şi motivaţi, multă experienţă în zona de management şi de leadership. Aş spune că ingredientele necesare pentru orice activitate, indiferent că are sau nu ca scop profitul. ONG-urile au o dinamică aparte: sunt organizaţii care nu urmăresc profitul, ci pledează pentru o cauză cu care empatizează în încercarea de a oferi o soluţie.
Oamenii din ONG-urile din România sunt de cele mai multe ori voluntari şi această libertate de a alege aduce un plus de motivaţie şi implicare, mai mult decât vedem în alte tipuri de organizaţii. În acelaşi timp resursele sunt restrânse şi asta generează pe de o parte limitări în activitatea ONGului, dar pe alta o atitudine deschisă spre soluţii unde focusul este pe rezolvarea problemelor cu resursele existente. Universitatea este un mediu academic cu tradiţie, profesorii sunt pasionaţi de cercetare şi recunoscuţi în domeniul lor. În acelaşi timp, partea administrativă nu este neapărat o prioritate şi din cauza faptului că învăţământul este public şi nu privat nu există o orientare asupra facilităţilor şi asupra nevoilor studenţilor aşa cum vedem în universităţi din America şi Coreea de Sud. De asemenea, mai sunt multe de făcut în zona de curricula astfel încât cursurile să fie adaptate la nevoile pieţei muncii şi intereselor elevilor”. Educația rămâne principalul sector în care se vede implicată pe termen mediu și lung. Poate că drumul său, care speră să-i aducă un plus de experiență și entuziasm, va trece din nou prin alte culturi, asiatice sau din alte părți ale lumii, dar tot aici în România își proiectează viitorul. „Îmi doresc să mă văd într-o Românie mai educată, mai motivată și mai performantă la toate nivelurile".

0 comentarii 2503 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter