Oameni care ne inspiră

Viitorul în limbajul zilei, tradus de Dan Cautiș

Luiza Gireadă › Lun, 2016-06-27 11:00
Milioane de joburi vor dispărea în următorii ani din cauza dezvoltării tehnologice și a preluării unor sarcini de către inteligența artificială, spuneau liderii lumii reuniți la începutul anului la Davos. Altfel spus, dacă nu ești atent, s-ar putea să te trezești într-o zi că o mașină îți va face treaba și nu mai e nevoie de tine. Cum poți fi însă atent când citești, dar nu pricepi, când n-ai pregătirea matematică pe care o crezi necesară? Ei bine, nu e nevoie să știi matematică pentru a înțelege conceptele și a participa la aceste schimbări, spune profesorul Dau Cautiș, un român plecat de peste 30 de ani în SUA, unde a predat la universitate și a lucrat în companii din domeniul tehnologic.
Dan Cautiş

Mașini care preiau sarcinile contabililor sau șoferilor, oameni conectați între ei prin implanturi în creier și boli învinse de specialiștii în genetică. Așa arată viitorul în viziunea transumaniștilor, activiști intelectuali care spun că umanitatea poate evolua dincolo de actualele ei limitări fizice şi mentale, cu ajutorul ştiinţei şi tehnologiei. Unii dintre ei merg până la a vorbi despre o inteligență supraumană prin augmentarea capacităţilor intelectuale şi prin inteligenţă artificială, despre nemurire prin inginerie genetică și „downloadarea” creierului și despre colonizarea universului. Nu vă grăbiți să-i aduceți cu picioarele pe pământ! Nici telefoanele mobile, protezele artificiale sau imprimantele 3D nu erau privite cu mai multă încredere înainte să devină un bun comun. Realitatea augmentată sau mașinile fără șofer sunt pe cale să devină și ele dovezi ale vitezei cu care ficțiunea devine, prin știință și tehnologie, realitate. Dincolo de entuziasmul noutății și de avantajele pe care aceste invenții le aduc stau riscuri la care nu toată lumea se gândește, deși pe tot mai mulți ne afectează. Estimările sunt că 40–50% din populația lumii va fi afectată de aceste schimbări în următorii 10–20 de ani, spune Dan Cautiș. El subliniază riscul creșterii inechității economice și sociale datorate accesului, folosirii și impactului noilor tehnologii, așa-numitul digital divide. Diferența dintre cei care știu și cei care se simt „depășiți” de multitudinea cunoștințelor. Soluția este să încerci să te ții la curent, chiar dacă nu ai pregătirea științifică și matematică pentru a înțelege cum funcționează în profunzime lucrurile.

Plecat în SUA în anii ’80, unde a lucrat atât în companii din domeniul tehnologiei, cât și în mediul academic, pentru ca acum să predea  la Universitatea Georgetown, Dan Cautiș încearcă să-i convingă și pe studenții care nu urmează filiera STEM (Science, Technology, Engineering, Math) că nu trebuie să se țină la distanță de înțelegerea acestor aspecte tot mai importante din viața tuturor. „Majoritatea dezbaterilor publice sunt la intersecţia dintre partea științifică, liberal arts şi cea filosofică. Scopul meu a fost să găsesc această cale de mijloc. Studenții din ramura de filosofie şi istorie sunt, de obicei, acei studenţi cărora în şcoală le era aşa o frică de matematică încât n-au mai vrut să audă apoi niciodată despre ea. Şi din cauza aceasta nici măcar la lucrurile care sunt nematematizate nu dau atenţie destulă. Eu le-am spus tot timpul: nu e nevoie să ştii matematică, pentru că lucrurile pot fi prezentate fără matematică, astfel încât să le înţelegeţi. Această frică de a înţelege trebuie să fie înlăturată pentru ca ei să poată participa la dezbaterile publice”.

Dan Cautiş a fost profesor, între 1970 şi 1980, la Politehnica din București și a predat la Facultatea de Automatică cursuri de controlul sistemelor. A plecat din țară într-o excursie și nu s-a mai întors. În SUA a ales să lucreze în companii private, în producția hardware, căutând soluții de stocare, fără a renunța complet la profesorat. „M-am reorientat către companii private şi am făcut mai ales management de dezvoltare de tehnologie. În ultimii 25 de ani am fost vicepreşedinte la diverse companii pentru engineering, tehnologie, introducere în producţie. Am lucrat mai ales în aşa-numitul storage business – spre norocul meu am prins o industrie care s-a dezvoltat exponenţial”. 

Printre companiile în al căror top management a activat se află Maxtor, Seagate, Maxoptix, Western Digital, Lawrence Livermore National Lab (LLNL). A condus echipe de dezvoltatori şi a creat parteneriate strategice de succes în China, Japonia şi Thailanda cu lideri ai industriei. În urmă cu 15 ani s-a întors în mediul academic, la Universitatea Georgetown. „Am fost întotdeauna preocupat și de filosofie, istorie şi de interdisciplinaritate. Am fost interesat de cum se leagă şi care sunt conexiunile. La Georgetown University am dezvoltat două cursuri bazate pe această filosofie.” Predă în calitate de cadru didactic asociat, chiar dacă s-a pensionat. Înainte de pensionare a fost și vicepreşedinte al universității și a ocupat, de asemenea, funcția de director al Departamentului de operaţii ale infrastructurii de IT al instituției. În această calitate s-a ocupat de centrele de date, serviciile de producţie de aplicaţii, operaţiile în reţea, recuperarea în caz de dezastru. Dan Căutiş deţine trei patente și a publicat zece lucrări despre sisteme de control şi de electrotehnică.

Confluența tehnologiilor

În aprilie, profesorul a venit în România, la invitația companiei locale Qualitance, pentru a le vorbi studenților de la Facultatea de Cibernetică a Academiei de Științe Economice despre transformările pe care tehnologia le va aduce în viața lor, în cadrul unui curs restrâns, de patru sesiuni, derulat pe parcursul a două weekenduri. Cursul s-a numit Transumanist și Singularitate Tehnologică. Chiar dacă se distanțează de opiniile exprimate de unii dintre transumaniști, care susțin că în 20–30 de ani s-ar putea atinge acel punct în care istoria umanității va fi complet schimbată în urma dezvoltărilor din genetică, nanotehnologie și robotică, profesorul american crede că opiniile acestora ar trebui ascultate, cu rezervă critică. „Observaţia transumaniștilor este că tehnologia modernă permite acum, pentru că se dezvoltă atât de repede – aşa-numita dezvoltare exponenţială –, ca rezultate cu totul extraordinare să se întâmple relativ repede. În ultimii 20–30 de ani este ca un foc care cuprinde o pădure. Sunt nenumărate dezvoltări la care noi nu ne aşteptăm. Prin noi mă refer la oameni de ştiinţă care lucrează în domeniu, la matematicieni şamd. Aşa-numitul serendipity, o întâmplare norocoasă, ceva despre care lumea se aștepta să se producă în 20–30 de ani s-a nimerit să se întâmple mult mai repede. Ray Kurzweil a scris mai multe cărţi în care spune că suntem învăţaţi să gândim linear, dar o bună parte dintre aceste dezvoltări sunt exponenţiale, ca dobânda acumulată la bancă. El susţine că dezvoltările exponenţiale din genetică, nanotehnologie și robotică (împreună cu inteligenţa artificială) pot să creeze așa-numitul singularity point. Ce va fi din momentul acela e complet diferit, iar noi nu putem să analizăm acum ce ar însemna asta”. Dan Cautiș nu crede că acel punct va fi atins în 20–30 de ani, așa cum susțin unii transumaniști, dar admite că „această confluenţă de tehnologii este extraordinară”.

Contabilii și șoferii vor fi înlocuiți de roboți

Pe termen scurt și mediu, viitorul este mai ușor de anticipat. Roboții industriali vor fi tot mai folosiți în fabrici, munca administrativă va fi preluată într-o măsură din ce în ce mai mare de inteligența artificială și până și camioanele cu marfă vor fi conduse nu de oameni, ci de mașini, spune Dan Cautiș. „În următorii 10–15–20 de ani sunt clare nişte lucruri care ni se întâmplă şi foarte multă lume va fi afectată. Există nişte estimări că probabil între 40–50% din populaţie va fi afectată. Ceva foarte similar cu ce s-a întâmplat în timpul revoluţiei industriale, la începutul secolului al XIX-lea, mai ales în Anglia, dar și în Vestul Europei în general”. Țintele schimbării sunt joburile repetitive și lipsite de creativitate sau de componenta interacțiunii umane, spune specialistul. „În momentul în care e posibil ca un analist să observe că un lucru e repetitiv şi să înţeleagă cât de precis se poate descrie acel proces, în momentul acela devine o ţintă pentru a fi făcut digital”. El crede că vor fi tot mai puțini oameni care să țină contabilitatea, tot mai puțini angajați ai băncilor care să deservească clienții, iar munca celor care îi ajută pe avocați va fi și ea preluată de mașini. „În SUA, acum 20 de ani, erau pline băncile de casieri şi casieriţe. Trebuia să stai la coadă. Încetul cu încetul, de când a apărut echivalentul bancomatului, mai sunt doi–trei angajați într-o bancă, sunt mult mai puţine filiale, mai ales că bancomate sunt peste tot. În SUA, birourile de avocatură sunt pline nu numai de avocaţi, ci şi de așa-numiții asociaţi, paralegals, o grămadă de oameni care nu fac altceva decât să strângă documente, să facă copii. Această slujbă probabil că o să dispară aproape complet în următorii 10 ani. De ce? Dacă faci copii după documente şi le introduci într-o bază de date, nu mai ai nevoie de oameni”.

Autovehiculul fără șofer, dezvoltat de Google, Tesla și de alte companii inovative, îi va lăsa și pe șoferii profesioniști fără job, crede Dan Cautiș. În SUA, mulți tineri aleg acum acest job foarte bine plătit, renunțând la studii superioare, povestește profesorul. „E o ţintă relativ simplă: ştii de unde până unde trebuie să meargă vehiculul, totul se poate programa, și așa o să se întâmple probabil în 10–15 ani. În SUA va fi uşor să-i înlocuiască pe oameni pentru că există sistemul de autostrăzi și este o țară enormă, mult mai puțin populată ca Europa. Îţi poţi imagina nişte linii paralele cu şoseaua actuală care o să fie dedicate pentru aşa ceva, unde totul este automatizat. În Europa însă va fi mai complicat.”

Profesorul subliniază că, la fel ca în cazul revoluției industriale, schimbarea nu doar va distruge joburi, ci va și crea unele noi, poate nu chiar în aceeași proporție. „Creativitatea este dintre cele care câştigă din ce se întâmplă. Sunt afectați de schimbări cei care nici măcar nu fac facultate şi nu sunt interesaţi de aspectele intelectuale ale vieţii. De exemplu, cei cu lucrul manual: instalatori, dulgheri, tâmplari. Roboţilor nu le este deloc uşor să facă ceva specific. O să dureze mult până să se ajungă acolo şi nu se ştie dacă o să se ajungă. De asemenea, meseriile celor care au de-a face cu oameni: asistente medicale, consilieri şi alți specialiști care vorbesc cu oameni. Le va fi foarte greu roboţilor să facă așa ceva, e prea personalizat.

Dar vor fi afectaţi în mod pozitiv mai ales cei care prin natură lor sunt creativi. Pentru că prin digitizarea întregii economii au o audienţă instantanee de sute de mii sau milioane de oameni. Înainte îţi trebuia o viaţă ca să afle 1.000 de oameni ce-ai făcut. Acum ai instrumente pentru a te face cunoscut. Şi vor fi câştigători cei care vor pricepe că nu trebuie să lupţi cu maşina, ci să faci ceva complementar. Sunt foarte multe lucruri în care poţi să foloseşti maşina. Dar pentru aceasta trebuie să fii activ, să înțelegi ce se întâmplă şi să nu respingi aceste schimbări”. De exemplu, japonezii construiesc roboți care să semene tot mai mult cu oamenii sau cu un animal de casă, iar pentru realizarea lor au nevoie și de designeri, și de psihologi, și de specialiști în medicină etc. Jocurile pe computer, despre care înainte se spunea că sunt pierdere de vreme, au contribuit la dezvoltarea științei computerelor, mai spune Dan Cautiș. Crearea de membre artificiale și chiar dezvoltarea, în curs, a unui ochi artificial sunt modalități prin care știința și tehnologia ne schimbă viața în moduri incredibile. Drumul e lung până la înlocuirea unor porțiuni de creier cu componente din silicon, dar calea a fost deschisă.

Tinerii români, conectați la noutățile globale

Chiar dacă ceea ce povesteşte profesorul american pare departe de realitatea românească, acesta spune că tinerii din România i s-au părut bine conectați la ce se întâmplă la nivel global, buni vorbitori de limba engleză și la fel de bine pregătiți ca studenții din SUA. „Am lucrat la Politehnică, am prieteni la ASE și la Universitatea Bucureşti. La aceste trei universități pe care le cunosc nivelul studenţilor este asemănător instituțiilor americane din Ivy League. Nu e mare diferența între Ivy League din America şi Ivy League din România. O dovadă: dacă te uiţi la Catedra de matematică a Columbia University, care e una dintre cele mai bune din lume, o treime sunt români. Tineri care au făcut doctoratul acolo şi au rămas. Dacă te duci la Biologie, în San Diego, sunt extraordinar de mulţi tineri români. Românii ajung acolo, îşi dau doctoratele foarte rapid şi cu succes şi obțin posturi peste tot.”

Dan Cautiș a fost impresionat mai ales de dezvoltarea IT-ului în România. Crede că românii sunt foarte creativi, dar în același timp nu foarte disciplinați. Tocmai de aceea dezvoltarea din IT li se potrivește și ar trebui să își folosească această componentă creativă în munca lor. „Am fost foarte mirat de câte companii locale au apărut. De câte ori vorbesc cu inginerii de aici, eu nu văd nicio diferenţa faţă de cei de la Facebook sau Google sau Apple. Concepţia finală e aceeaşi, felul în care privesc ce vor ei să facă. Şi au aceeaşi dorinţă să facă ceva deosebit. În plus, am fost foarte surprins să văd că au o concepţie socială. Nu se gândesc numai să facă bani. E asemănător cu ce se întâmplă în restul lumii.”

Studenților de la ASE cu care s-a întâlnit în aprilie, profesorul american le-a recomandat să nu se lasă pradă lenei intelectuale, să continue să se informeze și după ce își încheie studiile. „Le-am spus: cel mai important lucru este să ştiţi că o să terminaţi facultatea, o să vă căsătoriți, o să faceţi copii şi o să fiţi aşa de preocupaţi să aveţi o slujbă încât o să credeți că asta e tot. Dar o să schimbaţi nu slujba, ci profesia, tipul ei, cel puţin de trei–patru ori în viaţă. Recomandarea mea pentru ei a fost să lupte împotriva a ceea ce eu numesc intellectual laziness, care vine natural, toţi păţim aşa. Pentru că ai muncit din greu, ai luat o diplomă şi acum ai alte lucruri de făcut. Să-ți iei o maşină mai grozavă, poate. Dar asta îţi ocupă o parte din creier şi încetul cu încetul laşi deoparte celelalte lucruri. Poate că ar trebui să mai ia nişte cursuri. Acum datorită internetului poţi să fii la curent cu foarte multe lucruri”.

Nu doar tinerii cu pregătire științifică și matematică ar trebui să fie interesați de noutățile tehnologice, ci oricine vrea să participe la dezbaterile publice legate de genetică, de exemplu. Nu ne putem permite să ignorăm această nouă realitate care se dezvoltă cu o viteză uimitoare, dar gândirea critică trebuie să fie filtrul prin care să trecem tot ceea ce aflăm.

Acest material a apărut în numărul 227 al Revistei CARIERE. 

0 comentarii 3246 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter