Oameni care ne inspiră, Actual

Cercetare de vârf în domeniul medicinei regenerative

Daniela Oancea › Joi, 2017-01-05 14:18
Acum câțiva ani, Dragoș Crețoiu era nevoit să colaboreze cu un grup de cercetători din China pentru a putea studia din punct de vedere genomic și proteomic celulele telocite descoperite de mentorul său, Laurențiu M. Popescu, la București.
Specialistul în genetică medicală spune însă că în ultimii ani s-au construit și în România centre de excelență având dotări în ceea ce privește echipamentele – inclusiv secvențiatoare de ADN – comparabile cu cele din laboratoarele din alte țări, dacă nu chiar mai bune. 

România încearcă să se alinieze tendințelor internaționale din medicina personalizată, bazate pe analiza genomului individual.

Primul proiect de cercetare națională în care a fost implicat Dragoș Crețoiu se adresa tinerilor cercetători, respectiv doctoranzilor. Printr-o finanțare a reușit să achiziționeze componentele necesare unui computer performant de care era absolut nevoie în reconstrucția tridimensională a celulelor și țesuturilor. Acest prim proiect pe care l-a câștigat prin competiție a favorizat obținerea „primei reconstrucții tridimensionale a unui telocit” și i-a deschis dorința de a participa la tot mai multe concursuri. „Deși competiția pentru finanțare este grea, ulterior, cu ajutorul altor colegi din instituții-partenere, am realizat proiecte performante, care au avut rezultate de nivel internațional, materializate atât în lucrări științifice publicate – articole, capitole de cărți, tratate internaționale –, cât și în prezentări la congrese. Ceea ce a condus, în final, la o vizibilitate internațională și la colaborări cu grupuri de cercetători de pe toate continentele. Satisfacția cea mai mare este că suntem competitivi la nivel internațional.”

TELOCITELE – ROL POTENȚIAL ÎN MEDICINA REGENERATIVĂ

Pe „părintele telocitelor”, academicianul Laurențiu M. Popescu, l-a cunoscut la începutul anului 2000. Pe atunci, Crețoiu era student în anul II la UMF Carol Davila și obișnuia să se documenteze pe internet, în pauza dintre cursuri. Pe când se afla în laboratorul de informatică, unul dintre profesori a întrebat dacă este cineva bine instruit în computere. „Dacă am văzut că niciunul dintre studenții prezenți nu răspunde pozitiv, am zis eu «da». Așa se face că am fost prezentat rectorului, pe atunci, acad. L.M. Popescu. Însă, așa cum obișnuia el însuși să spună, norocul contează, dar îi ajută doar pe cei pregătiți.” Încrederea i-a fost acordată după ce a reușit să-i demonstreze profesorului că are cunoștințele, dar și capacitatea de muncă și de sacrificiu, calități necesare unor proiecte de anvergură, care foloseau aplicațiile computerului în cercetarea medicală: de la statistici la analiza imaginilor de microscopie sau medicină clinică la reconstrucții 3D și aplicații bioinformatice în genetică, dar și la publicarea rezultatelor cercetării sub formă de articole în diverse reviste internaționale.

Academicianul Laurenţiu Popescu, descoperitorul telocitelor, din 1993 director al Institutului Naţional Victor Babeş, a încetat din viață anul trecut. Despre mentorul său, a cărui muncă o continuă în prezent, Crețoiu spune că a fost o personalitate cu idei mari și capacități de leadership, iar că atmosfera de lucru productivă care îl înconjura era bazată pe creativitate și încredere. „Chintesența personalității sale rezidă în spiritul integrității, moștenit și de echipa pe care a condus-o, cu titlu de exemplu.” Proiectată în perspectivă, activitatea neobosită a profesorului i-a inspirat pe colegii săi mai tineri și a generat noi obiective de cercetare. „Lecția de viață învățată de la dl acad. L.M. Popescu este demnitatea, încrederea în sine și capacitatea de a vedea partea pozitivă în lucrurile care te înconjoară. De asemenea, am avut multe de învățat despre relațiile interumane.” În viața profesională, Crețoiu a înțeles de la maestrul său că pentru a face performanță sunt necesare pasiunea, efortul și sacrificiile. „Eu consider că profesorul Popescu este în continuare cu noi, deoarece o parte din spiritul său va trăi în ucenicii pe care i-a format și în care a plantat unele credințe și idealuri ale vieții sale.”

Deși cercetătorii români au avansat în cunoașterea telocitelor, beneficiile pe care le pot aduce acestea în medicina regenerativă se află încă în stadiu de cercetare. Studiile de genomică și proteomică efectuate de Dragoș Crețoiu împreună cu cercetătorii din China au indicat implicarea telocitelor atât în geneza, cât și în regenerarea organelor. Experimentele de laborator au arătat o colaborare a telocitelor cu celulele stem, cu efect pozitiv în regenerarea mușchiului cardiac. „Fiind prezente în toate organele, am putea să presupunem că ar avea un rol și în refacerea altor organe, nu doar a inimii. Însă va mai dura, cel puțin câțiva ani, până când va fi pus la punct un posibil procedeu de tratament. În dezvoltarea și aprobarea tratamentelor pe om trebuie parcurse anumite etape”, spune Crețoiu, în prezent asistent universitar în cadrul Catedrei de Biologie Celulară, Moleculară şi Histologie din UMF Carol Davila.
Un proiect de cercetare presupune implicarea în activitatea științifică din laborator, dar și muncă de birou: managementul colectivului implicat în proiect, discuții online cu partenerii internaționali, documentarea pentru a fi la curent cu rezultatele concurenței și pentru cunoașterea noilor tehnologii. Crețoiu spune că dedică și câteva ore bune pe zi acestui proiect, zilnic, inclusiv în weekenduri și vacanțe. De exemplu, într-o zi de duminică poate să se lase prins și într-o ședință de șase ore, legată de posibile parteneriate în cercetare.

„Sunt două proiecte naționale pe tema telocitelor. Unul se va încheia peste o lună, celălalt în septembrie 2017. Pentru a asigura o continuitate a finanțării studiului acestor celule, avem o nouă propunere de proiect aflată în evaluare la o altă competiție națională.”

LUNGUL DRUM DE LA CERCETAREA FUNDAMENTALĂ LA MEDICINA TRANSLAȚIONALĂ

În prezent, cercetătorul spune că are finanțare de la bugetul de stat și că în curând vor depune spre evaluare și un proiect pentru finanțare europeană. Companiile farmaceutice, naționale sau internaționale ar trebui să fie interesate în dezvoltarea de tratamente bazate pe aceste celule și de trecerea de la cercetarea fundamentală la cea industrială, adică în medicina translațională. „Și în străinătate finanțarea se obține la fel, prin depunerea de propuneri de proiecte la competiții finanțate fie la nivel național, fie european sau de fonduri private de investiţii. Marile companii farmaceutice internaționale au și divizii de investiții.” În perioada imediat următoare, Dragoș Crețoiu va încerca să implice și alte centre de cercetare, cu dotări ultramoderne, în depunerea de proiecte de cercetare în competiții naționale și internaționale programate să se desfășoare anul viitor. „Pentru mine este o pasiune, dar în același timp și o datorie de onoare față de dl acad. L. M. Popescu de a continua cercetarea pe această temă. Aceste celule au fost descoperite în România și, deși sunt studiate în multe laboratoare din lume, sper să reușim să menținem România în poziția de lider.”

„Trăiesc un moment greu al carierei și are legătură cu dispariția dlui acad. Popescu. Mărturisesc că nu m-am așteptat că va trebui să continui cercetările în altă parte decât acolo unde au fost desfășurate pe parcursul ultimilor ani: în cadrul Institutului Naţional de Patologie Victor Babeş.”
Ce ar trebui să știe tinerii care vor să urmeze o carieră în domeniul ales de Dragoș Crețoiu? Că există și în România locuri unde performanța este apreciată și că sunt centre unde există logistica necesară pentru experimente complexe. „Neajunsul nu este unul specific domeniului, ci unul specific performanței, și anume că timpul petrecut în familie va trebui să fie «quality time» în loc de «quantity». Pentru mine, beneficiul este că am lăsat ceva în urmă.”
 
 *Dr. Dragoş Creţoiu este medic specialist în genetică medicală, asistent universitar la Departamentul de Ştiinţe Morfologice – Disciplina de Biologie Celulară, Moleculară şi Histologie, în cadrul Facultăţii de Medicină Generală a Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti. Este doctor în ştiinţe medicale din anul 2012. Teza sa de doctorat tratează reconstrucţiile tridimensionale ale celulelor, ţesuturilor şi organelor, axându-se, în principal, pe reconstrucţia 3D a secţiunilor seriate de microscopie electronică. A fost şi este implicat în proiecte de cercetare naţională, având ca temă telocitele, şi este autor al peste 40 de articole ştiinţifice publicate în reviste cotate ISI, cu un indice Hirsch de 25.
 
(acest articol a fost publicat în ediția pe luna noiembrie 2016 a revistei CARIERE)

0 comentarii 1070 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter