Oameni care ne inspiră

Cătălin Frâncu a lăsat Google pentru Dexonline

Luiza Gireadă › Lun, 2016-08-08 09:49
Ce înseamnă „gambit”? Dacă n-ai un dicționar la îndemână sau dacă te grăbești, o căutare pe internet îți va arăta definițiile acestei mutări de șah care implică sacrificarea unei piese, la începutul partidei, pentru câștigarea unui avantaj în atac. Aceasta ar fi o definiție care reține ceea ce este comun dintre cele câteva enumerate de Dexonline, proiectul la care Cătălin Frâncu lucrează de 15 ani, de când era student la Massachusetts Institute of Technology – MIT, în SUA. Gambitul este unul dintre cuvintele alese de Cătălin pentru a-mi spune ce vrea să facă mai departe cu Dexonline, dar ar putea fi și o metaforă a parcursului său profesional: a sacrificat un loc de muncă în San Francisco, la Google, pentru a se dedica propriului demers, pe care îl vede mai ales ca pe un proiect de implicare civică, „un proiect de mult timp investit”.

 „Cea mai proastă zi la pescuit e mai bună decât cea mai bună zi la muncă”, îmi răspunde când îl întreb de motivații. „În ziua în care n-am mai depins de un salariu, am zis: «Drum bun, cale bătută». Nu cu ură, îmi plăcea foarte mult la serviciu, dar şi mai mult îmi plăcea să mă ocup de proiectele mele profesionale.”

Cătălin are umor și bunăvoință, răspunde repede la e-mailuri, îi plac șahul și muzica și e atent la detalii. Chiar și în discuția pe care o purtăm relaxat la o terasă din Floreasca pune argumentele unele sub altele, „numerotate” prin „unu la mână”, „doi la mână” ș.a.m.d. Ordine vrea să pună și în definițiile cuvintelor din limba română, care acum lasă loc ambiguităților.

„Avem multe definiţii din ediţii diferite ale aceloraşi dicţionare și chiar şi din dicţionare diferite. Definiţii care seamănă pentru că sunt inspirate unele din altele şi ar fi frumos să le comasăm. Utilizatorul trebuie acum să citească tot textul afișat şi să-şi dea seama ce e comun şi ce diferă. Noi vrem să dăm sensul comun, partea nediscutată, şi apoi să venim cu precizări. Să fie un fel de compendiu.” Este doar una dintre direcțiile în care vrea să dezvolte proiectul la care lucrează împreună cu un alt inginer – Radu – și cu alți colaboratori voluntari.

Cum a ajuns un informatician să producă referința pe internet pentru mulți lingviști? Din nevoia pe care a simțit-o ca român plecat în altă țară de a avea la îndemână un instrument de verificare, dar și din interesul studentului de a învăța o tehnologie prin realizarea unui proiect concret și din dorința pe care spune că o avea din copilărie de a lăsa ceva în urmă și de a împărtăși cu alții ceea ce făcea.

„Mi-au plăcut mereu jocurile de cuvinte. În școală am avut 10 la română, dar, bine, am avut 10 la tot. La MIT eram într-o comunitate de români. Ne unea, printre altele, şi dorul de ţară. Ne adunam să facem un grătar sau o masă de Paşti. Ne păsa cum ne exprimăm, ne contraziceam pe cuvinte, râdeam de cei care nu erau deloc grijulii în exprimare. Dar nimeni n-avea un DEX în campus”. Așa a apărut întrebarea: De ce nu există un dicționar online, așa cum existau numeroase și diverse pentru limba engleză?

Iar pasul următor a fost să se apuce de treabă. „Lumea îmi spunea: Eşti inconştient, fă o socoteală, dacă introduci singur fiecare definiție o să dureze zece ani. Şi eu le spuneam: Nu contează! Chiar dacă mă opresc într-o zi, munca parţială va rămâne. Apoi, eu ştiam informatică, dar nu ştiam dezvoltare web și voiam să învăţ. Și învăţam în tot timpul ăsta, nu simțeam că pierd vremea. Dar nu era un proiect pe care-l luam foarte în serios. Şi nu l-am luat în serios în primii doi ani.”

Bazele Dexonline au fost puse, de fapt, chiar în San Francisco, la finalul internshipului pe care îl avea la Google. Apoi la MIT a lucrat mai mult pe un calculator pe care l-a asamblat singur din componente și pe care îl închidea nopțile, pentru că făcea prea mult zgomot. După șase luni introdusese totuși 50.000 de definiţii și scrisese deja Academiei Române. „Le-am spus că am un prototip şi că aş vrea să transpun DEX-ul pe internet. I-am întrebat: Nu vreţi să-mi daţi şi mie, vă rog, documentul? Evident, nu mi-a răspuns nimeni. Sincer, văzând cum arăta site-ul ăla, nici eu nu mi-aş fi răspuns. Ceea ce nu-i o scuză.” Cătălin spune că n-a reușit nicio colaborare cu Academia ca instituție, dar a lucrat bine cu unii dintre angajații ei, care l-au ajutat cu unele mici părți de dicționare și care, la rândul lor, folosesc dexonline în activitate.

 

0 comentarii 8094 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter