Leadership

Leadership-ul ultrașilor: De la diavol popular la energie protestatară

Constantin Pescaru › Mar, 2017-11-21 16:40
Ultrașii reprezintă o subcultură importantă a României ultimilor ani. Sunt fani înfocați ai unei echipe de fotbal, în general, fiind cunoscuți pentru atmosfera incendiară pe care o produc pe stadioane. Uneori și în stradă.

Dar să nu vă gândiți că, în viața de zi cu zi, aceștia au preocupări speciale. Din contră, au fel de fel de joburi și provin din diverse categorii sociale. Ceea ce îi unește, însă, este spiritul de echipă. Tocmai de aceea am vrut să aflam ce tip de leadership există într-un astfel de grup.
Foto: Pixabay

Dinu Guțu, unul dintre speakerii TEDx Bucharest 2017, este fascinat de astfel de manifestări. Antropolog și jurnalist cultural, el însuși face parte dintr-un grup de ultrași.

Teza sa de doctorat reprezintă o etnografie despre ultrașii de la Dinamo (Ultimii oameni. Etnografia unei peluze, 2015), iar în luna noiembrie a acestui an și-a făcut debutul ca scriitor, cu romanul Intervenția.

Ultrașii funcționează pe principiile unei comunități

Într-un interviu acordat Revistei CARIERE, Dinu Guțu spune că ultrașii nu prea pot fi puși într-o categorie.

”Am făcut în lucrarea de doctorat o fișă de final cu profesiile membrilor de galerie. Vin din toate categoriile sociale. Ei sunt medicii, avocații, vopsitorii auto, muzeografii sau barmanii care vă fac cocktailurile. De asta are farmec peluza, pentru că transcede afilierii de clasă și creează un spirit de egalitate, pe principiile unei comunități”, spune antropologul. 

Cât despre lucrurile care definesc un ultraș, în primul rând acesta trebuie să participe activ la viața grupului. Deplasările reprezintă cel mai important examen, căci doar așa se poate diferenția de un simplu suporter. În plus, solidaritatea și dedicarea intereselor grupuli reprezintă alte elemente esențiale de care trebuie să dea dovadă.

De la diavol popular la energie protestatară

Dinu Guțu spune că presa și poliția au construit din imaginea ultrașilor un fel de ”diavol popular” de care trebuie să ne temem. Însă el susține că, în realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate de atât.

”Ultrașii sunt de multe feluri, și reprezintă o 'oglindă' a societății și nici pe departe un element radical sau diferit ei. Cred că au capacitate de schimbare, există un activism civic în rândul lor. Și aici mă gândesc în primul rând la felul în care au influențat protestele și cultura civică de la noi. Amintiți-vă de cât de sărace erau primele scandări și pancarte din 2012 și cum au evolut până astăzi. Cu cântecele și energia lor, ultrașii au animat și dat culoare și-o formă adunărilor publice de la noi”, precizează antropologul.

Dar cum se raportează la manipulare? Pot fi convinși să acționeze pentru interesul cuiva? În ciuda unor opinii exprimate în spațiul public, Dinu Guțu spune că e complicat ca un astfel de grup să fie cumpărat.

”Cei mai mulți dintre ei au joburi respectabile, familie și nu împărtășesc un performance al onoarei mai ales în fața celor ca ei, de asta e foarte complicat să manipulezi sau să cumperi în masă asemenea grupuri. Cum se raportează ei la manipulare? Discutând și răsdiscutând politică, evenimente importante din societate. Peluza poate fi ca o Poiană a lui Iocan. Nu au toți aceiași părere, unii sunt de dreapta, alții de stânga, nu gândesc unitar și nici uniform”, susține antropologul.

Un alt aspect important este că 

violența simbolică a stadionului se poate ușor transforma în energie protestatară, iar de la contestarea Legii lui Mititca până la contestarea deciziior de austeritate a unui Guvern e doar un pas, subliniază Dinu Guțu (FOTO stânga), care enumeră câteva exemple în acest sens.

”Piața Taksim, Maidanul ucrainean, Revoluția Egipteană sau protestele de la Kremlin, ca și cele din Piața Universității, au fost influențate puternic de galeriile de fotbal. Se lasă deoparte rivalitățile de weekend și se coalizează împotriva abuzurilor guvernării Erdogan, de exemplu și pentru apărarea unei Turcii seculare, cu libertate de expresie și mai puțin autoritarism.

La fel și-n Egipt, unde după 18 zile de Revoluție sângeroasă, cu peste 800 de victime, regimul autoritar Mubarak a căzut la 30 de ani de la instaurare.  A fost una dintre primele Revoluții ale Ultrașilor, 70% dintre membrii grupărilor de suporteri din oraș participând la proteste și solidarizându-se public cu protestul”, subliniază antropologul.

Dar această forță poate scăpa de sub control, astfel că există și exemple mai puțin fericite de implicare a ultrașilor, cum ar fi Razboiul din Estul Ucrainei și manifestarea recentă de ziua Independenței Poloniei, unde facțiuni de extrema dreapta domină peisajul. Tocmai de aceea, adaugă Dinu Guțu, e important să studiem astfel de grupuri.

”Ultrașii nu se comportă altfel decât alți membri ai societății. Nu am avut punk, nu am avut skinheazii la vremea lor, din motive evidente, dar poate cea mai importantă subcultură de după '90 în România a fost reprezentată de ultrași. Pentru că studiind îndeaproape orice cultură, oricât de marginală sau alternativă, îți poți face o imagine despre societate ca ansamblu”, crede antropologul.

Profil de lider

Un astfel de grup are și un lider. Dar să nu vă gândiți la conducătorul unei galerii ca la cel mai bun la bătaie sau ca la cel mai temut ins. Nu, el are sarcina de a fi un nod de rețea, care unește membrii, se impune carismatic, dar este și recunoscut de restul membrilor. Și nu numai atât: îi ajută pe ceilalți din grup.

Dinu Guțu spune că liderul, de cele mai multe ori, dă resurse în jos, către cei ce fac parte din rețea. A fost vorba de locuri de muncă, în cazul galeriei pe care a studiat-o el.

”Cel puțin vreo 20 de inși au fost ajutați direct de liderul de galerie. Într-un stat slab, sau în curs de consolidare, cum le place unora să zică, cum este România, cu un stat al bunăstării decăzut, astfel de rețele reprezintă o strategie de supraviețuire”, încheie antropologul. 

Citește și: Oraşul viitorului va fi o reţea ce va întări legătura dintre oameni şi natură 

0 comentarii 952 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter