Contribuitori

GDPR. Interesul legitim al jurnaliștilor în condițiile noilor reguli (II)

Dana Badea › Lun, 2018-05-21 16:48
Un director de bancă oferă un interviu unui jurnalist specializat în domeniul economic cu privire la activitatea sa profesională în cadrul instituției bancare, a noilor tendințe din această piață și previziunile asupra dezvoltării economice generale. În timpul discuției avute cu jurnalistul, bancherul declară că este încrezător cu privire la evoluția băncii pe care o conduce și că se simte foarte bine în acest mediu.
Cu toate acestea, persoana vizată „scapă” jurnalistului informația că în anul precedent nu a putut fi prezent la evenimentele unde a fost invitat de publicația respectivă din cauza unor probleme grave de sănătate. În interviul publicat, pe lângă toate celelalte informații de natură economică furnizate, se menționează că absența directorului din viața publică s-a datorat unor probleme grave de sănătate. 


Ce mai poate și ce nu mai poate publica un jurnalist în cazul noilor reguli GDPR care intră în vigoare la 25 mai 2018? Răspunsuri oferite de Dragoș Bogdan Senior Partner și Constantin Pintilie Associate STOICA & Asociații.
sursa: unsplash

Într-un articol anterior din seria dedicată noilor reglementări GDPR arătam că jurnaliștii nu trebuie să își ia anumite măsuri speciale, atât timp cât prelucrările de date pe care le realizează în scop jurnalistic sunt în conformitate cu principiile Curții Europene a Drepturilor Omului și respectă normele deontologice. Dar, companiile media trebuie să fie foarte atente, deoarece nu toate prelucrările de date pe care le efectuează sunt realizate în scop jurnalistic iar pentru acestea prevederile GDPR vor fi aplicabile în integralitatea lor. Interesul legitim al jurnaliștilor de a divulga anumite date cu caracter personal trebuie să fie suficient de clar articulat pentru a permite realizarea testului de proporționalitate și să fie un interes real și actual.
De asemenea, pentru ca interesul legitim al operatorului să prevaleze, prelucrarea datelor trebuie să fie necesară și proporțională.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care trebuie verificat de la caz la caz interesul jurnaliștilor și asigurarea proporționalității, ne vom referi la cazul dat ca exemplu în deschiderea articolului. Se ridică problema de a ști dacă există un interes legitim pentru respectivul jurnalist de a da detalii cu privire la starea de sănătate a directorului băncii. Cel puțin la o analiză sumară, în condițiile în care articolul urmărea să prezinte informații de natură economică, fiind publicat într-o revistă de specialitate, divulgarea unor informații cu privire la starea de sănătate a unor persoane care, deși se bucură de o anumită reputație în domeniul profesional, nu este în prim planul vieții publice, depășește din punctul nostru de vedere sfera de protecție a libertății de exprimare și, astfel, trebuie ca în cazul concret să acorde un grad de protecție sporit protejării datelor cu caracter personal. Nu aceeași ar fi fost concluzia în situația în care în locul directorului unei bănci, s-ar fi divulgat informații privind starea de sănătate a unui șef de stat.
Nu în ultimul rând, datele cu caracter personal divulgate de presă trebuie să fie proporționale. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că tipul și cantitatea de date furnizate trebuie să fie necesară îndeplinirii scopului propus prin publicarea unui articol.

Un alt exemplu elocvent ar putea fi următorul:

Un ziar dorește să publice un articol de investigație privind posibile fapte de corupție săvârșite de către un consilier local. Având în vedere funcția publică pe care persoana o ocupă, jurnaliștii au posibilitatea de a prezenta mai multe detalii privind elemente ale vieții private, însă chiar și în această situație trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar pentru scopul urmărit de respectiva investigație. De exemplu, relatarea unor date din care rezultă că respectiva persoană este bolnavă de HIV sau publicarea în ziar a cărții de identitate nu va îndeplini cerința de proporționalitate.

În momentul actual este dificil de făcut o previziune a eventualelor efecte pe care GDRP le va avea asupra investigațiilor de presă. În orice caz, credem că nu ar trebui ca activitatea de investigare să fie afectată în mod direct. Acest tip de activitatea jurnalistică a făcut obiectul a numeroase analize în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, principiile statuate cu acele ocazii fiind pe deplin aplicabile și după intrarea în vigoare a Regulamentului privind protecția datelor.

Investigațiile jurnalistice care privesc, de exemplu, fapte ale unor demnitari sau înalți funcționari publici, ar trebui să fie protejate într-o mai mare măsură, interesul legitim atât al jurnaliștilor, cât și al cetățenilor de a fi informați fiind superior. Deși în momentul actual nu putem ști cum vor reacționa autoritățile publice după intrarea în vigoare a GDRP, există un risc ca investigațiile de presă să fie îngreunate indirect printr-un eventual refuz de a furniza jurnaliștilor informații, chiar dacă acestea sunt de interes public.

Așadar, s-ar putea avea în vedere o eventuală afectare indirectă a investigațiilor jurnalistice. Cu toate acestea, chiar și un eventual refuz al autorităților de a furniza informații va trebui să fie motivat și proporțional.

Nu în ultimul rând, subliniem că modalitatea de obținere a informațiilor și veridicitatea lor joacă, de asemenea, un rol important. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât deja că „ (…) garanția oferită ziariștilor la art. 10, în ceea ce privește rapoartele privind probleme de interes general, este subordonată condiției ca aceștia să acționeze cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte, și să furnizeze informații „fiabile și precise”, respectând deontologia jurnalistică” (CEDO, Axel Springer AG c. Germaniei, 2012). 

VA URMA 

Dragoș BOGDAN Senior Partner STOICA & Asociații 

Constantin PINTILIE Associate STOICA & Asociații

0 comentarii 584 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter