Wellbeing

Drumul lung către serviciu dăunează grav psihicului: Ce soluţii pot adopta companiile

Constantin Pescaru › Mie, 2017-11-08 18:02
Un drum lung de acasă la muncă (şi înapoi) reduce drastic nivelul de satisfacţie al angajaţilor, arată un studiu recent. Mai mult, naveta obositoare poate duce la afecţiuni psihice. Vestea bună este că există soluţii pentru rezolvarea acestei probleme.

Foto: Pixabay

Te numeri printre cei care fac mai bine de o oră până la birou? Eşti frânt când ajungi acasă şi simţi că nu mai ai aproape deloc timp liber? Ai senzaţia că vei intra în depresie? Ei bine, nu e de mirare că ţi-e din ce în ce mai greu să găseşti motivaţia de a te da jos din pat pentru a merge la job. 

Cercetătorii de la University of the West of England, Bristol, au făcut o legătură între navetă şi starea de bine. Ei au analizat informaţii despre peste 26.000 de muncitori, pe o perioadă de 5 ani.

Astfel, cu cât drumul acasă-loc de muncă (şi viceversa) e mai lung, cu atăt scade nivelul de satisfacţie la job şi creşte riscul "instalării" unor afecţiuni psihice.

Principalul factor demotivator îl reprezintă reducerea drastică a timpului liber. Nu avem cum să ne încărcăm bateriile suficient, aşa că începem să dăm "erori", care în timp pot deveni foarte grave.

Studiul arată că o creştere cu 20 de minute a navetei până la muncă are acelaşi efect ca o scădere de salariu de 19% în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie la job.



CITEȘTE ȘI: Antreprenor versus manager: în ce tabără e mai bine să fii

De asemenea, fiecare minut suplimentar petrecut pentru a călători la birou sporeşte tensiunile şi deteriorează sănătatea mintală. 

George Chiriacescu, psiholog şi psihoterapeut adlerian (www.animaetanimus.ro), precizează că cei care petrec mult timp pe drumul către serviciu prezintă un risc mai mare pentru diferite tulburări psihice precum anxietatea și depresia.

"De cele mai multe ori, persoanele care trebuie să facă navete lungi ajung să doarmă mai puțin, iar acest fapt potențează stările psihice neplăcute", precum cele enumerate anterior. Şi nu numai atât: pot apărea tulburări somatice (migrene, obezitate) şi poate creşte riscul de a dezvolta boli cardiovasculare sau de a face un atac de cord.

Totuşi, persoanele care merg pe bicicletă sau pe jos la muncă au o stare psihică mai bună decât cei care se duc cu mașina personală sau cu transportul în comun, potrivit studiului citat.

Ce nu trebuie uitat este, în opinia lui George Chiriacescu, că România nu are o infrastructura pentru așa ceva, iar acest lucru face ca de multe ori să nu se poate recurge la asemenea soluţii alternative.

În fapt, bicicleta este cel mai puţin utilizat mijloc de transport de către angajaţii din ţara noastră (13%). Cei mai mulţi aleg maşina personală (28%), apoi metroul (18%), autobuzul (17%) şi mersul pe jos (15%).

Posibile soluţii pentru ca naveta să aibă un impact cât mai redus asupra angajatului

Pentru a fi încurajaţi să aleagă acest mijloc de transport, cei mai mulţi angajaţi susţin că voucherele pentru achiziționarea unei biciclete din partea angajatorului ar fi cel mai bun factor motivator.

De asemenea, alte aspecte importante ar fi parcările de biciclete cu pază, programele de rewarding pentru distanţa parcursă și dușurile la birou pentru cei care vor să se schimbe după ce au venit la job pe două roţi.



CITEȘTE ȘI: Cine va câștiga? Noul serviciu video al Facebook nu poate concura cu YouTube

În ceea ce privește infrastructura prezentă în orașe, 90% dintre respondenți își doresc pistă de biciclete până la locul de muncă, topul fiind completat de zone de parking pentru biciclete, rasteluri de biciclete și puncte de reparații și vulcanizare. Toate aceste condiții i-ar face pe români să folosească bicicleta în transportul către și de la locul de muncă.

Mai mult, pentru ca angajaţii să fie cât mai puţin afectaţi de naveta lungă, psihologul George Chiriacescu mai vede ca soluţii: asigurarea transportului, a unui abonament la o sală de sport sau la o clinică medicală. 

Sănătatea mintală a angajaţilor, o prioritate pentru liderii organizaţiilor

Sănătatea mintală a angajaţilor este fundamentală pentru organizaţii, susţine Daniel David, profesor de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

Dacă liderii neglijează acest aspect, atunci calitatea vieţii şi motivaţia la locul de muncă vor avea de suferit. De asemenea, se pot înregistra pierderi/costuri economice mari pentru compania respectivă.



CITEȘTE ȘI: A renunțat la visul străinătății pentru a face o afacere în România: "Vreau să dau ceva înapoi comunității!"

Astfel, în opinia lui Daniel David, mediul organizaţional ar trebui să fie unul care:

(1) valorizează individual autonom focalizat pe competitivitate şi cooperare;
(2) descentralizează puterea/influenţa;
(3) interpretează viitorul şi incertitudinile ca pe o oportunitate, nu ca un pericol;
(4) controlează comportamentul angajaţilor prin recompense, nu prin pedepse sau prin vânarea greşelilor.

"De aceea, aceasta trebuie evaluată periodic, iar când apar primele semne că ceva ar fi în neregulă, să se apeleze la servicii de coaching cognitiv-comportamental, pentru a preveni instalarea problemelor mai complexe. De asemenea, chiar dacă angajaţii nu au probleme de sănătate mintală, serviciile de coaching cognitiv-comportamental îi pot ajuta să se dezvolte/optimizeze personal, în beneficiul propriu şi al organizaţiei", precizează profesorul într-un interviu acordat recent Revistei CARIERE.

0 comentarii 3143 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter