Inspirație

Românul care a lucrat la Facebook și s-a întors în țară pentru a ușura relația cetățenilor cu statul

Constantin Pescaru › Lun, 2018-07-16 15:57
Claudiu Ceia a avut primul contact cu lumea IT-ului pe la 12 ani, când împărțea cu verii lui un PC 486. Vechimea calculatorului nu a constituit un impediment, ba chiar i-a fost de folos într-un fel, fiindcă a reprezentat cea mai bună introducere în programare, consideră tânărul. Motivul? 

„Era foarte motivantă ideea că ai putea crea ceva singur, care să concureze cu jocurile sau aplicațiile pe care le aveai la dispoziție. Bineînțeles că nu era chiar așa, dar în ochii mei totul era posibil”, mărturiseşte acesta.
 
A luat „virusul” programării de la vărul său cel mare, care începuse deja să studieze limbajul Turbo Pascal la școală și i-a arătat şi lui ce învăţa. „Așa că, la 14 ani, când am avut parte de primul PC propriu, am început să învăț tot Turbo Pascal, după o carte luată de mama de la bibliotecă. Dar care s-a dovedit a fi o minciună. Se numea «Învață Pascal în 21 de zile», însă estimarea de pe copertă a fost prea optimistă; au trecut 21 de zile și tot nu învățasem limbajul”, explică acesta.
 
El şi-a dorit să persevereze, aşa că nu s-a lăsat păgubaş, în ciuda faptului că resursele erau puţine şi nu avea conexiune la internet. Prin urmare, a găsit câteva programe scrise în germană sau rusă, după care s-a ghidat. A învăţat programare experimentând. Claudiu îşi aminteşte şi acum de bucuria pe care o simţea când îi reuşea ceva, sentiment pe care îl retrăieşte şi azi, doar că în doze mai mici şi mai dese.
 
Tânărul a investit foarte mult timp în programare, această pasiune care s-a transformat ulterior în job. „E o industrie în care nu te poți opri din învățat și de multe ori asta se transformă în ore peste program (sau acasă). Dar toți programatorii cu care am vorbit despre asta sunt pasionați incurabili, iar jobul, de cele mai multe ori, e mai aproape de pasiune decât de ceva ce faci pentru bani”, explică acesta.
 
Ca „standard”, se vorbește de 10.000 de ore, după care se consideră că deja ai început să îți dezvolți expertiză în programare, iar asta se aplică și în alte domenii – șah, pian, pictură, tenis etc. Însă foarte important este şi ce faci în această perioadă. „Nu știu să existe scurtături, iar timpul ăsta trebuie investit cât mai aplicat, nu trebuie să fie doar repetiție”, susţine tânărul în vârstă de 29 de ani.
 
CURIOZITATEA REPREZINTĂ MOTORUL PRINCIPAL
 
Dar ce îl motivează pe Claudiu, ce îl atrage la programare? Ei bine, e vorba de un lucru important: curiozitatea.
 
„Drive-ul a venit de la început, din curiozitate, și cred că a rămas în mare parte la fel. E un domeniu fascinant, deși cu siguranță din exterior nu pare să fie cazul. E, cumva, cel mai complex set de LEGO, doar că setul ăsta are posibilitatea să rezolve probleme reale. Cum spuneam anterior, cel mai important e să ai o pasiune, nu neapărat pentru calculatoare, cât pentru a rezolva probleme, dar și o înclinație spre gândire analitică. E bine să fii pregătit și pentru multe eșecuri, cred că programatorii au parte de cele mai multe mini-eșecuri pe minut, în funcție de cât de nouă e problema la care lucrează. E descurajant, ca și cum unui scriitor i-ar curge cerneala din stilou o dată la 5 minute pentru că a schimbat tipul de foaie pe care scrie”, povesteşte tânărul.
 
Iar dacă vă închipuiţi că programarea presupune doar dobândirea abilităţilor tehnice pentru a putea scrie un cod, ei bine iată că nu e aşa. Claudiu spune că şi soft skill-urile sunt importante în meseria de IT-ist.
 
„Cred că m-a ajutat foarte mult faptul că am fost deseori nevoit să ies din zona mea de confort. Deși am fost mereu angajat pe joburi foarte tehnice, am fost pus în situația să le prezint proiecte clienților din agenții sau să le explic pe limba lor de ce am ales anumite soluții tehnice. Am avut contact îndeaproape și cu alți designeri, și cu copywriteri sau account manageri, și cred că am încercat să fur câte un pic de know-how de la fiecare. Am fost surprins că, de multe ori, am colaborat bine și am obținut rezultate foarte bune lucrând împreună”, explică tânărul.
 
DIN PUBLICITATE LA FACEBOOK
 
Claudiu și-a început cariera ca Web Developer și Technical Project Manager în filiala digitală a mai multor agenții de publicitate din România și Irlanda, unde a lucrat pentru branduri precum Microsoft, Nokia, Coca-Cola, Subaru și alții. Acea perioadă a reprezentat un start profesional bun pentru el, iar o dovadă o constituie premiile de publicitate pe care le are în portofoliu.
 
„Experiențele au fost diferite în fiecare agenție. Ce îmi rămâne proaspăt în memorie sunt premiile pentru diverse campanii (eram foarte tânăr și ușor impresionat), mediul creativ, colegii în mare parte foarte OK și cele câteva zeci de pălării pe care trebuia să le port. Am avut șansa să lucrez în agenții care tocmai își făceau apariția pe piața de digital, ceea ce însemna că a trebuit să fiu poliglot – când vorbeam pe limba designerului, când pe limba accountului, când pe limba clientului. A fost greu la început și e ușor să cazi în capcană și să ai o oarecare senzație de superioritate, până când încep și ei să vorbească pe limba lor”, spune tânărul.
 
Claudiu a simțit însă nevoia de o schimbare, așa că a aplicat de mai multe ori la giganți IT, printre care Facebook, Microsoft și Google. După o serie de refuzuri, a venit și momentul care i-a schimbat viața.
 
Era anul 2012, se afla în Irlanda, unde lucra la o agenție de publicitate. Se gândea serios că e cazul să se întoarcă în țară. Însă planul i s-a schimbat după ce a primit un e-mail de la compania lui Mark Zuckerberg și s-a ales până la urmă cu un job de software developer la Facebook, companie la care a lucrat timp de patru ani.
 
În afară de dezvoltarea pe partea de aptitudini tehnice, poate că cel mai important aspect al experienței de la rețeaua socială l-a reprezentat faptul că Facebook are o cultură care încurajează spiritul antreprenorial. Fiecare angajat era stimulat să acționeze ca un proprietar de business, care avea toate uneltele necesare pentru „a da lovitura”.
 
„Se punea foarte mult accentul pe responsabilitatea personală și pe inițiativă. Cumva, fiecare angajat era un mic antreprenor, iar cei care am avut un oarecare succes am startat prin proiectele la care lucram echipe noi sau întregi departamente. Fiecare angajat avea libertatea și uneltele necesare pentru succes. Era încurajat să facă asta, atât prin evaluările bianuale, cât și prin modul în care erau definite niveluri de senioritate în companie. În plus, potențialul pentru impact era masiv. Fie că vorbim de economisirea a milioane de dolari prin optimizări de cod, fie că vorbim de funcționalități care pot impacta peste un miliard de oameni (pe vremea aceea) – nu primești multe șanse în viață să faci asta cu câteva mii de linii de cod”, spune tânărul.
 
Un lucru care l-a luat prin surprindere a fost viteza cu care s-a adaptat și cât de repede s-a identificat cu jobul. „Nu se aplică doar la Facebook, ieșeam la bere cu oameni din mai multe companii din zonă și toți erau pe jumătate compania la care lucrau. Cred că e specific pentru Silicon Valley, e un loc excelent pentru dezvoltare profesională, lumea nu se deconectează niciodată, nici măcar când mergeam în vacanță în creierii munților”, mărturisește Claudiu.
 
DE CE S-A ÎNTORS ÎN ROMÂNIA
 
Numai că, odată cu trecerea timpului, el a simțit că stagnează pe plan personal. „Îmi doream de mult să mă întorc și să aplic acasă din ceea ce am văzut afară. Cu Facebook am avut o ultimă încercare de mutare definitivă, dar pe plan personal nu eram mulțumit, pentru că lăsasem proiectul neterminat, cel de întoarcere în România. Am venit în țară cu planul făcut, ca să spun așa: doream să pun pe picioare un start-up orientat pe educație, dar după primele câteva luni am văzut că s-a anunțat GovITHub, și de acolo a început cealaltă aventură”, explică tânărul.
 
GovITHub a fost un proiect demarat de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, prin care erau invitați și încurajați IT-iștii să vină cu soluții tehnologice la problemele societății. Claudiu a rezonat cumva cu această inițiativă și s-a lăsat convins de cei dragi să aplice. Iar acum știe că a fost lucrul potrivit la momentul potrivit. „Am avut oarecum tangențe cu domeniul civic tech atât în Irlanda, cât și în SUA, și de fiecare dată mă întrebam de ce nu se poate face și la noi ceva. Cred, cu tărie, că tehnologia poate schimba viața cetățenilor în bine, poate nu neapărat în mod direct, adică nu ține de foame, dar impactul e măsurabil. Când am văzut inițial anunțul pentru GovITHub eram oarecum sceptic, noroc că m-au împins cei apropiați, iubita și părinții, să aplic”, explică tânărul.
 
Un proiect aproape de sufletul său, care s-a născut în perioada programului guvernamental, dar nu a ajuns să fie implementat, este Asistentul Cetățeanului. Aceasta urma să fie o aplicație capabilă să livreze alerte și notificări din partea administrației publice, în funcție de preferințe. Astfel, aflai informații de interes pentru tine, de la avertizări meteo la informări legate de plata taxelor și a amenzilor.
 
„Din păcate, nu am putut termina proiectul în GovITHub, dar partea bună e că am lucrat open source, deci codul se află și acum pe GitHub, iar după câteva actualizări se poate reîncepe lucrul la el, deși poate am vrea să abordăm unele decizii tehnice în mod diferit. E un proiect ambițios, așa a fost de la bun început. E greu pentru un proiect de magnitudinea asta să poată fi implementat în momentul de față, pentru că nu avem resursele necesare să-l transformăm în realitate. Asistentul Cetățeanului are nevoie în primul rând de sprijin instituțional puternic, este un fel de mesager între cetățean și stat, dacă nu are ce să livreze își pierde foarte mult din utilitate”, spune Claudiu, care încă visează că va reuși să implementeze acest proiect la un moment dat.
 
Un mare succes din perioada GovITHub au avut R.AD.A.R. și RoDiaspora, implementate în timpul alegerilor prezidențiale, ambele la fel de importante pentru transparența și informarea corectă din perioada electorală și a scrutinului.
 
„La fel ca și în cazul Asistentul Cetățeanului, RoDiaspora a fost dezvoltată în regim open source și se poate prelua la momentul oportun, ideal cu sprijinul unui partener instituțional”, arată Claudiu.
 
CIVICTECH A FOST PASUL LOGIC
 
Toate experiențele din timpul GovITHub i-au ajutat să se închege ca echipă, așa că etapa logică a fost să se reunească într-un alt proiect. Așa a luat naștere CivicTech. „Ne dorim să clădim o echipă cât mai mare de oameni care gândesc la fel ca noi, care văd oportunități în relația cetățenilor cu statul și care ne pot ajuta să ducem misiunea mai departe”, spune Claudiu. Una dintre ideile puse în practică recent este platforma națională de pregătire pentru situații de urgență.
 
„Proiectul fiipregatit.ro a pornit din dorința de a pregăti cât mai bine populația pentru situații de urgență, fie că e vorba de dezastre naturale sau de siguranța personală a cetățenilor. Până la lansarea platformei, în România nu exista un loc oficial de informare, avizat de specialiști din instituțiile statului în domeniul prevenției și siguranței populației. În situații de urgență, câteva secunde pot face diferența, iar Departamentul pentru Situații de Urgență din subordinea MAI își dorește să «înarmeze» publicul cu cunoștințele necesare pentru prevenție, dar și reacție în astfel de situații. Colaborarea noastră cu DSU a început încă de pe vremea programului guvernamental GovITHub și a continuat pe parcursul anului 2017, fiipregatit.ro fiind primul rezultat concret al parteneriatului CivicTech România - DSU”, spune Claudiu.
 
În esență, fiipregatit.ro este o platformă de informare pentru românii de pretutindeni. Veți găsi acolo ghiduri specifice mai multor situații de urgență, disponibile și în format PDF pentru acces offline. Ghidurile informative sunt structurate într-un mod prietenos și ușor de înțeles pentru un public cât mai larg, prezentând atât informații legate de prevenire, cât și informații utile în timpul și după producerea unei situații de urgență. În pagina „Trusă de supraviețuire” există două elemente utile în orice situație de urgență: rucsacul de urgență și planul familiei în caz de urgență. Rucsacul conține o listă de obiecte care ar asigura supraviețuirea pe parcursul a 3-5 zile și ar ajuta echipele de salvare în eforturile lor, iar „Planul familiei în caz de urgență” conține un tabel scurt, de o pagină, pe care îl puteți ține în portofel și care vă poate ajuta să vă reuniți cu cei dragi.
 
„Platforma va primi actualizări de conținut, în principal sub formă de ghiduri informative, dar și îmbunătățiri generale, în funcție de sugestiile și necesitățile populației. Deja din primele săptămâni, am adus unele îmbunătățiri motorului de căutare în funcție de căutările vizitatorilor și ne-am asigurat că promovăm cât mai bine cele mai relevante ghiduri pentru perioada anului în care ne aflăm. De asemenea, avem în plan o serie de funcționalități noi ale platformei, care se vor regăsi în următoarea versiune fiipregatit.ro.
 
Proiectul a fost realizat pro bono și ne bucurăm că am reușit să agreăm cu beneficiarul proiectului (DSU/MAI) ca această platformă să fie open source. Asta înseamnă că interfața și codul platformei nu sunt deținute de o entitate privată, ci sunt accesibile tuturor celor care vor să contribuie prin skill-urile lor tehnice. Pentru cei interesați, în footer-ul site-ului este și un link către proiectul fiipregatit.ro pe GitHub”, explică Claudiu, care a vorbit despre proiectele CivicTech Romania şi la evenimentul TEDxAlbaIulia din 24 martie.

CULTURA ANTREPRENORIALĂ ÎN ROMÂNIA ABIA SCOATE CAPUL LA SUPRAFAȚĂ
 
“Nu cred că am destulă experiență în companii private din România ca să pot face o comparație corectă, m-am format profesional în Irlanda și SUA. Am văzut însă și în România companii, poate îndeosebi startup-uri, care abordează moduri de lucru similare, cel puțin în industria IT. Sunt câteva ingrediente de bază pentru a face posibil acest lucru. În primul rând, este necesar ca o mare parte dintre angajați să fie peste nivel senior, iar compania ar trebui să dezvolte produse proprii. Este un pic mai greu într-un mediu în care se face îndeosebi oursourcing, de exemplu, să se promoveze o cultură antreprenorială internă (felicitări sincere celor care reușesc asta!).
 
Aș mai adăuga faptul că senior, cel puțin în contextul de aici, nu reprezintă o persoană cu X ani experiență într-o anumită tehnologie. E mai degrabă vorba despre alte atribute, persoane de încredere, care pot conduce proiecte sau echipe mici, fără prea mult input extern, care au experiența necesară pentru a defini în mare parte arhitectura sau cerințele unui proiect. Baremul de intrare în companiile mari de IT, să zic așa, e cam la nivelul acesta, excepție făcând proaspăt-absolvenții universităților de renume sau cu rezultate academice notabile.
 
E vorba de fapt despre acel „20% timp liber pentru proiecte personale”, popularizat de către Google. Cei 20% devin încet-încet 100% pentru proiectele care au impact. Personal, cred că e o practică bună, deși poate părea non-intuitiv din punct de vedere business, în special când resursele nu sunt suficiente oricum. E drept că de multe ori proiectele acestea nu apucă să vadă lumina zilei. Deseori sunt inițiative riscante, dar cu potențial foarte mare, ceea ce înseamnă că majoritatea vor eșua, dar cele care au succes sunt cu adevărat valoroase. Chiar și proiectele care nu se materializează pot reprezenta un beneficiu, dacă se extrag de acolo învățături despre ce a mers bine, ce nu, ce ar trebui făcut pe viitor”, spune Claudiu Ceia, co-fondator CivicTech Romania.



Articol preluat din numărul 246/aprilie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici    
0 comentarii 1518 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter