Responsabilitate socială

Ce mai face pădurea? Vino să vezi!

Luiza Gireadă › Vin, 2016-06-10 15:12
Teodora Pălărie trece cu dezinvoltură de la subiecte axate pe cultura de zmeură la proiecte inovative de case pasive și de la împăduriri pe soluri degradate la maratonul de pe Transfăgărășan. Tânăra cofondatoare a asociației pentru dezvoltare durabilă ViitorPlus și coordonatoarea programului Pădurea Copiilor pare să aibă o energie inepuizabilă și mai multe idei decât are ziua ore.
Foto: Andrei Vocurek

În cei zece ani de când a înființat asociația, alături de Teia Gavrilescu și Mircea Ilie, a convins și coordonat 9.000 de voluntari care au plantat deja 38 de hectare de păduri în patru comune din județele Călărași și Teleorman, a organizat crosuri la care au participat, în ultimii ani, 4.000 de alergători (ajutând astfel la strângerea de fonduri pentru împăduriri) și a alergat ea însăși 13 ore neîntrerupt la Dublu-Maratonul de pe Transfăgărășan pentru a face dovada propriei implicări. Acum, tot împreună cu colegii și colaboratorii ei, vrea să pună alături de copaci arbuști de zmeură, astfel încât din vânzările de fructe să susțină extinderea programului de împăduriri în alte zone, să creeze o „pepinieră” de oameni care să propună și să susțină programe benefice pentru comunitatea lor și obțină finanțare pentru realizarea unei case gândite în aceeași perspectivă a dezvoltării durabile.

În vara anului trecut, ViitorPlus anunța inaugurarea primei păduri înființate de un ONG din România. Pădurea se află în județul Călărași, la kilometrul 86 al Autostrăzii Soarelui, pe un teren care, anterior plantării, fusese distrus tocmai pentru construirea drumului. Toate terenurile pe care ViitorPlus a făcut și va face plantări sunt suprafețe publice, degradate, aflate în zona de sud a țării, unde gradul de împădurire este foarte redus. „Proiectul Pădurea Copiilor a fost gândit ca un program de dezvoltare a comunităților rurale prin împăduriri. Ne adresăm strict terenurilor publice pentru că vrem ca beneficiarul să fie comunitatea. Dacă faci pădure, pe termen lung, tu ajuți în primul rând comunitatea. Beneficiile se reflectă la nivel de activități agricole: pânza freatică se ridică, vin păsări care îți curăță culturile agricole de dăunători.”

Prima comună unde au făcut împăduriri, din 2008, a fost Vâlcelele, din județul Constanța, unde se afla o mare suprafață de pământ neroditor, din cauză că stratul fertil fusese luat și folosit la construirea terasamentului autostrăzii. Nu era prima încercare de împădurire a terenului. „Am ajuns la Vâlcelele datorită unui profesor de la Institutul de Cercetări Agronomice și Silvice. El ne-a spus despre un proiect din 2006, făcut prin finanțare de la Banca Mondială, prin care s-a încercat plantarea de salcâmi, care însă nu s-au prins, din cauză că proiectul tehnic a fost greșit. Terenul de la Vâlcelele fusese decopertat, îndepărtate orizonturile fertile când s-a făcut terasamentul Autostrăzii Soarelui. A rămas o argilă nisipoasă, un pământ galben. Când ne-am dus noi prima dată, pe alocuri nici iarba nu creștea. Așa a început Pădurea Copiilor.”

De la Vâlcelele au ajuns apoi în Dragoș Vodă, unde era o situație asemănătoare pe un teren aflat lângă autostradă. Acum acolo este o pădure cu arbori de 3–4 metri înălțime. În Dragoș Vodă au fost plantați mai ales frasini și ulmi, copaci care cresc mai repede decât stejarii puși în Vâlcelele, explică Teodora. Mai mult, la Vâlcelele au apărut probleme legate de alunecarea terenului fertil de pe o porțiune în pantă, în urma ploilor, dar și de invazia de cânepă sălbatică, stuf și ciulini. „Cât era perioada de prașilă, lucrările se făceau în condiții foarte grele. Pe acea porțiune de trei hectare în pantă, unde specia de bază a fost stejarul, în continuare facem completări. Nu vrem să lăsăm pădurea oricum”, precizează Teodora.

În ciuda dificultăților, împăduririle au continuat. Din Călărași, voluntarii au mers în Teleorman – în Roșia și Drăgănești-Vlașca – și se uită și spre alte județe care au nevoie de păduri. „Ne dorim să continuăm și să facem acest lucru și în Giurgiu, și în Prahova – în zona de sud a Prahovei, care suferă de lipsa pădurilor. Poate chiar să ajungem și mai la vest de Teleorman, spre Oltenia, unde sunt foarte multe zone care se deșertifică.”

PĂDURI CU GUST DE ZMEURĂ

Pentru a pune în practică astfel de proiecte e nevoie de multă muncă, dar și de bani, cunoștințe, creativitate și implicare. Pentru următoarele împăduriri, o parte din bani ar urma să vină din comercializarea zmeurei care va fi plantată chiar de anul acesta odată cu copacii, spune Teodora, care este absolventă a Academiei de Științe Economice, unde a studiat Economia Mediului, iar în primii ani a avut și numeroase cursuri de economie agrară și managementul microfermelor. După o copilărie petrecută la bloc în București, dar cu vacanțe de vară la bunici, în Tunari, unde mergea la prășit sau la cules de vie, Teodora și-a descoperit pasiunea pentru natură și proiecte de mediu la 14 ani, când s-a înscris într-un club de ecologie-turism. Așa încât în toată perioada liceului a asistat la cursuri de ecologie sistemică, a participat la concursuri între cluburi, iar în tabere a făcut determinarea ph-ului apei, la Stațiunea de Cercetări din Sinaia, sau a igienizat plajele, la mare. „Ideea culturii de zmeură a fost a mea. Eu cred că toate lucrurile care s-au întâmplat în trecut ajung să te influențeze la un moment dat, dar se leagă după ce se adună niște ani și nici nu-ți dai seama de la ce au plecat: de la faptul că mergeam la cules de vie sau că am făcut cursul de managementul microfermelor.”

Plantările de zmeură au început în această primăvară în comuna Drăgănești-Vlașca din Teleorman. Pentru început este cultivată o suprafață de 2.500 de metri pătrați cu patru soiuri de zmeură care să asigure producție pe tot parcursul verii. „Vrem să creăm un model economic care să producă resurse financiare pentru împăduriri și să fim cât mai independenți. Să producem noi banii pentru a face păduri noi. E un proiect pentru care am obținut finanțare, anul trecut, la competiția Idei din Țara lui Andrei”. Finanțarea acoperă costul investițiilor: de la achiziționarea butașilor la pregătirea comunității locale, care se va ocupa de plantare și va primi, de asemenea, butași pe care să-i cultive în propria gospodărie. Iar implicarea comunității nu se oprește aici. Aceasta va fi motivată financiar să meargă și la cules. „Culegerea fructelor se va face în regim pick it yourself. Dacă vrei să culegi zmeură cu mâna ta, te vei duce la Drăgănești-Vlașca și vei culege câtă zmeură vrei. La sfârșit o cântărim și, dacă la piață kilogramul este 20 de lei, prețul nostru va fi de 10 lei. Principalii culegători vor fi cei din comunitatea locală.

Foarte mulți voluntari ne întreabă: Ce mai face pădurea? Eu o să le răspund: Vino să vezi și, dacă tot ai ajuns, culege și niște zmeură!” În primii trei ani banii strânși din vânzarea recoltei vor fi folosiți pentru extinderea culturii până la un hectar. În conceperea și aplicarea proiectului, asociația ViitorPlus a beneficiat de ajutorul inginerului silvic George Nicolae, dar și de sfaturile antreprenorului Ruben Dudău, inginer silvic și el, care are o fermă la Oradea. Cultura de zmeură din Teleorman va fi susținută de un sistem de spalier, precum via, apoi de un sistem de irigare cu celulă fotovoltaică și pompă submersibilă, mai spune Teodora. După ce cultura va fi extinsă până la un hectar și toate investițiile finalizate, banii colectați din vânzarea fructelor vor fi folosiți pentru păduri noi, toate având și culturi de zmeură. Teodora mai spune că în sudul Prahovei se poate înființa o cultură de cătină.

0 comentarii 1875 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter