Editorial

Antreprenoriatul e o chestiune de educație. Făcută cât mai la firul ierbii

Daniela Palade Teodorescu › Vin, 2018-04-20 10:56
Sondarea spiritului antreprenorial al românilor – făcută împreună cu specialiștii invitați în panelul de dezbatere pentru coverstory - ne-a adus într-o zonă de discuție pe care o bănuiam, dar nu îndrăzneam să o formulez de una singură. 
Foto: Unsplash

 Am pornit de la cultura organizațională a companiilor, valori de leadership, business, cultură antreprenorială – concepte specifice sferei publice - și am ajuns la spațiul privat – cel al educației foarte timpurii, începută în familie și întreținută apoi de sistemul de educație.

Pare puțin deplasat să pui lipsa de spirit antreprenorial pe seama educației. Iarăși educația. De fapt, lipsa ei sau accentuarea unor aspecte care nu încurajează deloc spiritul antreprenorial. Deloc întâmplător, antropologul Vintilă Mihăilescu susține chiar că familia „post-modernă” tinde să fie alcătuită după chipul şi asemănarea marilor companii.

„Autonomă, cu un management interior performant care urmăreşte dorinţa „acţionarilor”, externalizînd funcţiile de care se poate dispensa pentru a spori eficienţa, mobilă şi flexibilă în timp şi în spaţiu (se face şi se desface după caz) şi nu în ultimul rînd urmărind fericirea obligatorie a membrilor săi, familia devine şi ea antreprenorială.”

De aici și până la conceptul de „părinte-manager” sau faptul că însuși demersul de părinte merită tratat din punct de vedere antreprenorial e o cale foarte scurtă și un semnal că toate bunele deprinderi, inclusiv cele manageriale și de leadership, încep de acasă și continuă în școală. Iar până la școala de business e nevoie de bune practici care să antreneze copilul în spiritul de autonomie, de liberă inițiativă, în asumarea eșecului, în reconsiderarea răspunsului unic pe care sistemul de educație anacronic încă îl perpetuează, în cultivarea valorilor și nu neapărat a tehnicilor.

Uitându-ne la ce se întâmplă în familie și în școală, constatăm că lucrurile se întâmplă exact pe dos.

Hiperprotecția părinților, goana după note mari, abstractizarea și reproducerea informației, concentrarea pe memorare, exacerbarea spiritului de competiție în absența colaborării, lipsa viziunii pe termen lung nu constituie deloc terenul propice care să producă antreprenori.

Este evident că trăim într-o țară cu o cultură antreprenorială deficitară, pe alocuri chiar anti-antreprenorială. Această paralelă făcută între cultura antreprenorială și familia de tranziție ar putea să ușureze puțin înțelegerea conceptului și să îl facă mai accesibil. În sensul că succesul antreprenorial nu se află doar în turnul de fildeș al școlilor de business, ci poate fi deprins de timpuriu, direct la firul ierbii, din școală și din familie.



Articol preluat din numărul 246/aprilie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici


0 comentarii 986 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter