Cum să

Cum iti gestionezi resursele?

Mihaela Feodorof › Mar, 2011-05-31 11:05

De cele mai multe ori suntem dornici sa primim feedback. Inseamna ca vrem sa constientizam perceptia celor din jurul nostru. Ne gandim la ceea ce altii vor sublinia in raport cu punctele noastre forte, comportamentele pe care ne bazam intotdeauna cand ne preocupa reusita.

De aceasta data, va invit sa va ganditi la acest feedback  ca la o haina intoarsa pe dos. Fiecare avantaj sa fie un  prilej de reflectie al blocajelor care deriva din acesta.

O sa va intrebati de ce tocmai eu, care utilizez pozitivarea in procesele de dezvoltare, tin sa scot la lumina comportamentele nocive pe care le manifestam?

A privi potentialul de leadership numai prin prisma punctelor forte si fara un plan detaliat de dezvoltare permanenta al manifestarilor blocante, poate fi doar un proces deficitar. Povestea reala pe care ma pregatesc sa o impartasesc cu voi este cel mai bun argument.

Dana era recunoscuta in companie ca unul din oamenii de baza. Cand aveai nevoie de un sfat, o opinie profesionista si cuvinte de sustinere te puteai duce la ea. Lucra de un numar important de ani acolo si parea sa faca parte din “coloana vertebrala” a organizatiei”.  Ambitia si determinarea cu care se implicase in proiectele majore din firma, in diverse etape de dezvoltare, ii conturasera  imaginea persoanei “cheie” fara de care deciziile strategice nu aveau cum sa se transforme in planuri operationale.

In tot acest timp, satisfactiile Danei au fost pe masura devotamentului sau fata de companie si se simtea implinita pe plan professional.

Un singur aspect incepea sa o stanjeneasca. Organizatia devenise stabila, oamenii din companie asigurau bunul mers, toate procesele sustineau mecanismul care conducea la reusita. La ce ii mai folosea atunci Danei forta, energia si implicarea atat de necesare in vremurile de crestere ale companiei?

Ambitia ei, dorinta de reusita si recunoastere personala care fusese in acord cu ascensiunea organizatiei, acum nu-si mai gasea rostul. Ajunsese sa se intreaca cu proprii coechipieri, preluase roluri multiple, de coordonator si jucator totodata,  numai pentru a se simti utila companiei. Cum ar fi putut sa-si tempereze acest comportament fara sa provoace victime colaterale?

Colegii din echipa sa o priveau cu suspiciune. “De ce trage cot la cot cu noi la derularea acestor proiecte? Nu mai are incredere in noi? Pana acum ne delega multe din atributiile ei si nu am esuat niciodata!”

Danei ii era greu sa recunoasca ca nu atat grija pentru proiect ci mai degraba nevoia de a se vedea in prim plan o stimula sa preia si atributii de executie alaturi de echipa pe care o coordona.

0 comentarii 5600 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter