Trend

Proiecte pentru studenți, studenți pentru proiecte

Ella Moroiu › Mar, 2016-01-05 13:46
Tinerii din ziua de azi... cresc mari și pot face lucruri minunate pentru țară, atunci când nu o părăsesc. Sau cel puțin atunci când se întorc din stagii și universități de afară. Ce pot face ei pentru noi și ce inițiative apar în sprijinul lor? Oportunitățile cresc în progresie aritmetică, dacă nu chiar geometrică. Am pus două situații frumoase în oglindă. Prima dintre ele crește studenți la ei acasă și le oferă oportunități de dezvoltare în carieră dinainte să termine facultatea și fără a-i determina să renunțe la studii pentru un salariu. A doua spune povestea unui proiect de ultimă generație, dezvoltat și realizat de studenți din patru domenii diferite de activitate.
Sursa: Stagiipebune.ro

Stagii part-time. Pe bune!

Stagiul, cunoscut sub mult-mai-popularul și mult-utilizatul termen „internship”, se dezvoltă tot mai puternic în ultimii cinci ani, de când companiile au preluat modelele vestice de creștere a studenților în propriile birouri. După principiul „nu le poți avea pe toate”, apar câteva situații în care cineva, de obicei studentul, trage linie la sfârșit și rămâne cu minus. Când tânărul se angajează să vină la program, vine o vreme, apoi [anunță că] nu mai vine (pentru că e vară și vrea la mare), pierde compania.

Apoi, când studentul vine degeaba, pentru că este abandonat într-un colț și nu i se dă nimic de făcut, deși cere asta. Cazurile mai dificile sunt acelea în care compania vrea să păstreze stagiarul, îl plătește bine, dar îl leagă de glie full-time, opt ore pe zi. Ce faci, ca student? Trebuie să alegi: fie renunți la confortul pe care ți-l oferă salariul stabil, fie renunți la facultate. Soluție pe care, mai ales dacă ești într-o facultate tehnică, e indicat să o eviți. Cu o experiență de 11 ani în domeniu, trei oameni încearcă să schimbe fața stagiaturilor. Deocamdată, în IT, dar nu se opresc aici.

Vlad Posea, profesor la Universitatea Politehnică din București, alături de Cornel Nițu și Valentin Popescu, de la Eau de Web – firmă de webdesign –, se ocupă de felul în care tinerii din IT se întâlnesc cu companiile. Totul a pornit de la Vlad Posea, care a identificat acum mai bine de 11 ani nevoile ambelor părți și a încercat să acopere spațiile goale. Cu mult succes, pentru că, de la 30 de poziții de stagiu în primul an de existență a crescut și a devenit cel mai important program de internshipuri din domeniul IT: 1.500 de poziții, și nu doar în București, ci și la Iași, Timișoara, Constanța și Sofia. Anul acesta, echipa trece la următorul nivel, pregătind lansarea unei platforme pentru locuri de muncă part-time pentru studenți: junio.ro.

StagiiPeBune.ro rezolvă câte o problemă pentru fiecare dintre cele trei componente implicate: companiile cunosc și pregătesc studenți, îi cresc și îi fidelizează; studenții acumulează experiență, învață cum se lucrează într-un mediu profesionist, câștigă un salariu (îndeosebi în IT); iar facultățile își iau de pe umeri problema practicii obligatorii din programa de învățământ. Dar ce te faci atunci când studentul alege să părăsească școala pentru salariul oferit de companie? Va rata anii specializării, iar asta se va simți la un moment dat în randamentul lui. Se va întoarce la facultate, dar atunci va putea aplica proverbul: „există un timp pentru toate”: disponibilitatea lui de a învăța nu va mai fi aceeași.

Are așadar de ales între a se angaja full-time și de a neglija complet facultatea sau de a pierde contactul cu jobul și independența financiară proaspăt câștigată. Nu prea există cale de mijloc, pentru că ofertele de lucru part-time lipsesc aproape complet de pe piață. Iar asta o resimt și studenții din ani mai mici: ei caută o formă de activitate care să le permită să studieze, să acumuleze experiență relevantă și să se întrețină în același timp. Așa că echipa Stagii pe Bune a căutat soluții și le-a și găsit: noua platformă de joburi part-time junio.ro, lansată în octombrie.

Platforma le este destinată exclusiv studenților: „Există trei tipuri de joburi ce pot fi mediatizate pe platformă, toate cu caracteristicile enunțate – studenții acumulează experiență și/sau independență financiară: joburi part-time, voluntariat – ajutăm așadar în același timp și ONG-urile să își implementeze proiectele – și joburi ocazionale, pe termen scurt și foarte scurt: evenimente, procesare de date, tot felul de colaborări”, spune Vlad Posea.

Junio.ro se lansează pe IT, urmând ca din noiembrie să își facă simțită prezența și în facultățile cu profil economic. Din februarie, se orientează către celelalte facultăți de inginerie. Oficial, platforma s-a lansat luna aceasta la București, urmând ca în noiembrie să fie inaugurată și la Iași. Eau de Web, companie-acționar în Junio cu experiență în proiecte web de amploare și în proiecte web „inteligente”, stă la baza dezvoltării platformei.

Iar, pe lângă platforma destinată exclusiv studenților cu joburi specifice lor, Vlad și colegii săi au dezvoltat o rețea de parteneriate cu asociații studențești, care promovează joburile în facultăți și se asigură de validitatea profilurilor introduse – datele pe care le introduc studenții. „Ne propunem să limităm problema aplicațiilor spam de pe site-urile similare. Avem, de asemenea, un sistem de targeting care le permite companiilor să definească joburi care vor putea fi accesate doar de studenții relevanți – compania poate să aleagă la nivel de facultate, an, medie, experiență șamd.”

Prispa 2.0. Casa digitală de la țară

Ți-ai dorit vreodată să te muți la țară, dar să beneficiezi de tot confortul livrat de tehnologia zilelor noastre? Sau, mai bine zis, deja a viitorului. Proiectul Prispa 2.0, casa rurală adaptată cerințelor și nevoilor moderne, este continuarea firească a proiectului de casă solară Prispa, care a reprezentat România – și a fost și premiat – la concursul de case solare Solar Decathlon Europe 2012, cea mai importantă competiție internațională de profil. De la bun început, proiectul reprezenta o casă eficientă energetic, dar Prispa 2.0 vine acum cu unelte tipice controlului de la distanță și IoT – Internet of Things. Un element cu totul special al acestei întregi inițiative este că ea a apărut și continuă prin munca unor studenți proveniți din patru domenii diferite de pregătire.

În urmă cu trei ani, când auzeam prima dată de Prispa, puțini știau că proiectul marca un moment important în istoria educației moderne de la noi. Era aplicată, în premieră, ideea de educație practică și colaborare între studenți din patru universități diferite: Arhitectură (Ion Mincu), UNArte (arhitectură de interior), Politehnică (Energetica) și Construcții (instalații și construcții civile), după cum ne povestește Marian Bănică, inginer IT cu un master în Managementul Inovării. El este cel care a preluat ideea și care a upgradat-o, cum s-ar zice în limbajul atât de tehnic pe care îl folosim cu toții azi. Prispa 2.0 va fi „o combinație între o casă tradițională românească și tehnologia de ultimă oră”, spune Marian, care participă voluntar în proiect.

Această tehnologie de ultim moment este aportul partenerilor de la DeviceHub.net, start-up românesc recunoscut internațional, care se ocupă de partea de IoT, în timp ce Dizainăr.ro, echipă formată din foști membri ai echipei PRISPA, se ocupă de partea de mobilier multifuncțional. „Încercăm să ducem partea de inovare într-o direcție în care, pe de o parte, să ne ofere libertate în exprimarea ideilor pe care nu le-am putut implementa în PRISPA inițială și, pe de altă parte, în a optimiza anumite aspecte ale vieții moderne la nivelul zilelor (și tehnologiei) pe care le trăim”, subliniază Marian.

Pe noul proiect, interiorul a fost redefinit prin utilizarea mobilierului multifuncțional, iar spațiul de locuit a fost mărit – un lucru dorit încă de la prima versiune –, dar restricționat prin cerințele competiției Solar Decathlon Europe 2012. Elementele viitorului sunt elementele de home automation, home control și IoT (Internet of Things).

„Trebuie menționat faptul că am schimbat metoda de lucru (față de proiectul inițial Prispa – n.red.), adoptând o tehnologie de proiectare care, deși începe să devină standard în vestul Europei, pentru România este încă necunoscută. Este vorba despre BIM (Building Information Management), folosită atunci de mai multe echipe din concurs, care reduce semnificativ timpul de proiectare. De aceea acum implementăm proiectul inițial în BIM.”

Prima Prispă a fost vândută unei familii din Bacău, așa că echipele de dezvoltare caută acum acel loc în care Prispa 2.0 să se ridice, mândră, cu tot potențialul ei. Și unde ar fi un areal mai nimerit decât înapoi în mijlocul studenților, cei care au creat-o? „Ne-am gândit să readucem casa în spațiul educațional românesc și să discutăm posibilitatea de a o poziționa în campusul unei universități. Cea mai interesată de o colaborare în acest sens se arată Universitatea Politehnică din București, care dispune de spațiu, dar și de specialiști care ne pot ajuta să ducem din punct de vedere tehnic casa la un nivel superior.”

Marian a ajuns în proiect după concursul care i-a conferit Prispei primul premiu – Solar Decathon Europe 2012. În perioada de concurs au fost necesare anumite abilități, așa că s-au implicat mai degrabă arhitecți, ingineri constructori șamd. Însă continuarea proiectului nu a mai depins apoi doar de oameni tehnici, ci mai mult de un lider cu profil tehnic și experiență antreprenorială, spune el. „După 2012 s-a pus problema industrializării casei, mai exact crearea unui prototip care să fie pus la scară mai mare. S-a încercat cu două echipe formate din oameni din echipa inițială, însă nu s-a ajuns într-o fază finală, iar mare parte dintre colegi au mers în direcții profesionale diferite.” În 2015 s-a pus încă o dată problema industrializării, iar momentul se dovedește, în sfârșit, propice pentru a duce proiectul mai departe.

„PRISPA 2.0 nu este doar un proiect de casă solară, cum poate mulți se așteaptă, ci este gândit mai mult ca o platformă de proiecte inovative, pornite ca rezultat al cercetărilor realizate de echipe din universitățile românești. Practic, ne dorim să punem la dispoziție o casă în care proiecte de arhitectură modernă de interior, proiecte de automatizări și IoT să își găsească locul: atât expozițional, cât și pentru testarea viabilității lor pe piață”, spune Marian Bănică. Prin studenți și, de ce nu, pentru studenți.

0 comentarii 2328 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter