Tehnologie

Oraşul viitorului va fi o reţea ce va întări legătura dintre oameni şi natură

Constantin Pescaru › Joi, 2017-11-16 18:00
Oraşul viitorului va da peste cap preconcepţiile actuale şi va folosi într-un mod inteligent resursele neexploatate sau mai puţin folosite până acum.

Marco Poletto, arhitect şi designer, propune o perspectivă nouă asupra utilizării deşeurilor în orașele biosustenabile ale viitorului.

“Una dintre principalele idei care a ajuns să definească şi să modeleze oraşele în care trăim este că bacteriile şi microorganismele sunt periculoase. Master-planningul şi designul modern au rădăcini adânc înfipte în tot ceea ce ţine de salubrizare. Zonele în care deşeurile sunt produse şi tratate au fost mutate în afara centrelor urbane, astfel că produsul secundar al urbanizării a fost îndepărtat atât din faţa cât şi din conştiinţa noastră”, spune Marco Poletto, unul dintre speakerii TEDxBucharest 2017, într-un interviu acordat Revistei CARIERE.

El a pus bazele proiectului BIO.Tech HUT, care presupune crearea unor habitate propice microalgelor şi cianobacteriilor în interiorul construcţiilor. Aceste microorganisme funcţionează ca o sursă de proteine, fac fotosinteză şi absorb emisii.

Interacţiunile dinamice din interiorul clădirii pot fi activate prin intermediul unei reţele de colonii de microalge conectate între ele.

“În cadrul acestui proiect am vrut să creăm un fel de strat activ, care să devină parte a oraşului, dar şi a ciclurilor metabolice. Prin urmare, calitatea interacţiunii dintre natură şi oraş va creşte”, mai spune arhitectul.

Microalge precum Chlorella conţin până la 60% proteine, aşa că BIO.Tech HUT produce până la 672 grame de proteine, adică exact cantitatea zilnica necesară pentru 12 adulţi. 

În medie, dintr-o vacă se obţin 52kg de carne, iar perioada de creştere a unui animal este de 660 de zile.

Prin urmare, BIO.tech HUT produce echivalentul proteic a 8 vite.

Procesul de creştere al unei vaci consumă o cantitate de energie de 2.682 MJ pe zi, adică cam cât consumă 70 de gospodării, în medie, în Marea Britanie.

De asemenea, să nu uităm că animelele produc metan, un gaz cu puternic efect de seră.

Deci o dietă proteică pe bază de alge ar fi mai eficientă şi mai eco. Însă mai există un avantaj. Sistemul funcţionează şi ca un "plămân" uriaş.

"BIO.tech HUT ar putea reţine 90kg de CO2. E nevoie de 500 de metri pătraţi de pădure pentru a reuşi acest lucru”, subliniază arhitectul.

Cum va arăta oraşul viitorului?

Oraşele contemporane sunt liniare. Energia şi resursele vin pe o parte, iar deşeurile şi poluarea ies pe alta. “Stim cu toţii care e impactul acestui model asupra biosferei. Tocmai de aceea circularitatea e esenţială pentru dezvoltarea ei. Iar microorganismele au nişte proprietăţi excepţionale, care însă abia acum au început să fie valorificate în laboratoare. Ele sunt capabile să transforme deşeurile în energie şi materie primă”, spune Marco Poletto.

În cadrul biosferei, microorganismele joacă un rol important, aşa că de ce să nu se întâmple la fel şi când vine vorba de urbanism?

“Eu şi colegii mei vrem să creăm oraşul viitorului bazat pe un sistem circular, folosindu-ne de inovaţii tehnologice şi biotehnologice. Credem că poate exita o coabitare, dar şi o evoluţie în tandem a oraşelor cu biosfera. Astfel, va apărea un mediu biomecanic. Mediul urban şi habitatul natural vor fi conectate prin multiple interactiuni sintetice şi dinamice”, susţine Marco Poletto.

Astfel, mediul urban nu va mai fi un container cu programe şi funcţii, ci un proces dinamic de producţie.

Cum vom produce energie în viitor?

În natură, distrugerea, moartea, degradarea şi dezintegrarea sunt procese fundamentale şi reprezintă o componentă esenţială pentru circuit. Până la urmă, să nu uităm că şi petrolul, care e în prezent principala noastră sursă de energie, este rezultatul descompunerii biomasei moarte de către bacterii şi alte microorganisme.

“Eu cred că bacteriile şi alte microoroganisme vor fi principalii protagonişti ai producerii bioenergiei în viitor. Digestia anaerobă, fotosinteza şi alte procese similare vor fi integrate în clădirile în care locuim şi muncim”, mai spune arhitectul.

Unul dintre modelele folosite de Marco Poletto seamănă cu vehiculele electrice care se conduc singure, ale căror baterii pot înmagazina, iar apoi vor transporta energie de la o clădire producătoare de energie la una care consumă. Per total, sistemul se va organiza singur pentru a-şi optimiza performanţa în timp real. Adică va fi un fel de Uber al transportului de energie, încheie arhitectul.

0 comentarii 734 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter