Studii&Analize, Inspiratie

Banii vorbesc… dar nu despre fericire

Constantin Pescaru › Vin, 2018-08-10 11:58
Una dintre concluziile studiului „Trendurile la români în 2018”, realizat de Unlock Market Research, este că 55% dintre români spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber și mai puțin stres.

Nu este o exagerare să spunem că asigurarea unui nivel de trai cât mai bun a reprezentat o prioritate pentru mulți dintre noi. „Anxietatea legată de situația economică ne-a determinat să ne ocupăm o mare parte din timp căutând soluții pentru acumularea de resurse – pentru mulți, asta a însemnat un job cât mai bine plătit, indiferent de sacrificiile pe care acesta le-ar fi cerut”, spune Flavia Bobei, Alternative Research Solutions Manager, Unlock Market Research, care adaugă că ani de-a rândul românii au fost copleșiți de grija zilei de mâine, în special în ceea ce privește stabilitatea financiară și puterea de cumpărare.

Ea arată că, în ultimii ani, însă, există o conștientizare din ce în ce mai puternică a nevoii de „mai mult” pentru a fi fericit: „Desigur, oamenii au nevoie de stabilitate financiară în continuare pentru a se simți bine, însă mulți încep să realizeze că acumularea de bani sau bunuri nu este cel mai important lucru pentru ei. Tot mai mulți caută să-și investească timpul în ceea ce consideră cu adevărat relevant pentru ei și pun pe primul plan aspecte precum viața socială (fie că e vorba de familie sau prieteni), acumularea de cunoștințe și experiențe (călătorii, cursuri) sau pur și simplu relaxarea și liniștea”.

Drept consecinţă, companiile sunt puse în situația de a gestiona un nou tip de angajat, unul ce reacționează la alt tip de beneficii decât cele cu care ne-am obișnuit în trecut. „Tendința românilor de a așeza viața personală mai presus de o carieră care le oferă mulți bani, însă puțin timp liber, trebuie interpretată în contextul acestor schimbări fundamentale de mentalitate, care au toate șansele să continue în următorii ani. Este posibil ca un pachet pragmatic de beneficii (fie ele financiare sau de alt tip) să nu mai fie suficient pentru atragerea și reținerea angajaților, însă oamenii vor continua să reacționeze la ceea ce reușește să aducă în viața lor relevanță și sens. Pot deveni mai importante acum aspecte precum aderarea la valorile companiei, înțelegerea și susținerea unor obiective comune sau facilitățile oferite pentru armonizarea vieții personale cu cea profesională”, explică Flavia Bobei.

EFECTUL CRIZEI ECONOMICE

Numărul românilor care sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care le oferă mai mult timp liber și mai puțin stres, este mare deoarece criza economică începută în 2009 a produs schimbări profunde în percepția antreprenoriatului, a muncii și a valorilor societății, spune sociologul Bruno Ştefan.

„În anii 2009 și 2010 s-au închis peste 450.000 de firme din totalul celor 665.000 existente la sfârșitul anului 2008. Antreprenoriatul a devenit una dintre cele mai riscante meserii din țară; controalele excesive, birocrația, schimbările legislative frecvente, impre­dictibilitatea piețelor în contextul intervențiilor statului în favoarea unor firme clientelare - toate au fost urmate de un control cât mai strict al banilor rulați de firmele private și de direcționarea lor către firmele-căpușă ale statului. Numărul celor care mai au afaceri și nu sunt înregimentați într-una din aceste două structuri sau în relație cu multinaționalele este semnificativ mai redus decât în urmă cu 10 ani. În contextul acestei situații de monopol, condițiile de muncă din mediul privat au devenit mai proaste decât cele de la stat: salariile sunt mai mici, efortul e mai mare, cerințele sunt mai numeroase, calitatea e solicitată cu mai multă insistență”, atrage atenţia sociologul.

În plus, Bruno Ștefan mai spune că atacurile sistematice asupra mediului privat au fost însoțite de oferte foarte atractive ale angajărilor la stat: numărul angajaților la stat a crescut cu peste 50% în ultimii 10 ani și mare parte din locurile de muncă nu necesită o competență deosebită, certificată prin diplome și realizări profesionale. Bruno Ştefan mai arată că programul de lucru este mai flexibil la stat, iar investiția în pregătirea personalului este foarte mare (angajații participă la tot felul de cursuri în timpul programului de lucru, nu seara sau în weekend, așa cum se întâmplă cu cei din mediul privat).

„Această schimbare a structurii antreprenoriatului a afectat negativ profesionalismul angajaților atât din mediul privat, cât și din cel de la stat. Fiindcă banii vin în instituții nu datorită competențelor manageriale, ci abonării la bugetul public, angajații nu mai trebuie să își dovedească eficiența profesională, ci fidelitatea față de șefi. Calitatea bunurilor și a serviciilor a scăzut, cheltuielile au crescut, iar deprofesionalizarea s-a accentuat”, explică Bruno Ştefan.

Tocmai de aceea o mare parte dintre angajatori preferă să ia tineri fără nici un trecut, dar „nevirusați”, iar apoi să-i formeze așa cum își doresc. „Din păcate, numărul mare al plecărilor la muncă în străinătate și declinul demografic accentuat au redus simțitor forța de muncă disponibilă în România,” mai spune sociologul.

NEVOIA DE SENS

Pe Roxana Crăciun, Senior HR Profes­sional, a inspirat-o un citat dintr-un articol publicat în Revista CARIERE, semnat de consultantul Adrian Stanciu, unul dintre oamenii pe care îi admiră foarte mult pentru lejeritatea cu care scoate la iveală lucruri evidente, de câțiva ani încoace. Este un fel de apel la pragmatism și trezire la realitate a unei societăți unde principiile și valorile pe care se construiește motivația sunt ghidate, mai degrabă, de semnificație și contribuţie decât de competiție și răsplată materială.

„Nevoia de sens e una dintre cele mai adânci, mai puternice și mai subtile nevoi umane. Ea ne alimentează credința, valorile, ne determină acțiunile. În lipsa sensului, motivația noastră scade dramatic și odată cu ea... și performanța.” - Adrian Stanciu.

Roxana Crăciun spune că există foar­te multe semne că se produc multe schimbări la nivelul conștientului colectiv, deoarece în jurul său a identificat foarte mulți oameni, de categorii diferite, care vorbesc despre muncă, pe care o fac din cu totul altă perspectivă decât cea de a câștiga mai mulți bani și de a accede la poziții manageriale înalte. Vorbesc despre a face ceva semnificativ, atât pentru ei, cât și pentru cei din jurul lor.

„Consider că s-a ajuns în situaţia de a ne dori un job mai puţin stresant şi care să ne asigure mai mult timp liber, în ciuda unui salariu mai mic, deoarece oamenii caută în primul rând să se identifice cu valorile și credințele lor, să își găsească o coerenţă internă și să iasă din capcana identificării cu locul de muncă, poziția pe care o ocupă și nivelul de câștig”, susţine Roxana Crăciun.

EFECTUL ASUPRA COMPANIILOR

Roxana Crăciun lucrează în Resurse Umane de peste 13 ani și recunoaşte că în ultimii 5 ani a întâlnit oameni care la interviurile de angajare se interesau de politica pe care o are compania legat de statul peste program: „Nu mă întrebau de bani, mă întrebau de timp, nevoia lor fiind de a-și petrece mai mult timp cu familia, cu prietenii sau cu grupurile de oameni cu care împărtășeau aceleași interese în proiecte de voluntariat și pentru care aveau nevoie de timp”.

Efectul acestei dorinţe intrinseci este că oamenii nu mai sunt dispuşi să îşi sacrifice timpul liber atât de mult, în ciuda bonusurilor sau a oportunităţilor de promovare care le sunt promise.

CUM TREBUIE SĂ SE ADAPTEZE ANGAJATORII ACESTEI NEVOI?

Adaptarea va veni cu siguranță dintr-o analiză detaliată și profundă a resurselor, atât umane, financiare, cât și de timp, crede Roxana Crăciun: „Va deveni foarte important mixul de generații, care să creeze echipe eficiente, ce se susțin pe valori de tip colaborare (de exemplu, baby-boomers și millennials în efortul de a se adapta la schimbările tehnologiei de către primii), autonomie în învățare și atingerea obiectivelor, punând la dispoziție seturi de instrumente versatile care să susțină eficiența și productivitatea.”

ÎN CĂUTAREA ECHILIBRULUI DINTRE VIAŢA PROFESIONALĂ ŞI CEA PERSONALĂ

Componenta materială este importantă și relevantă pentru oameni, în măsura în care aceasta satisface nevoile lor și reprezintă un element-reper de echitate internă, spune Cristina Mocanu, Country HR Manager, iCredit.

„Dincolo de acest nivel, angajații sunt interesați în a-și găsi echilibrul între viața profesională și cea personală. Câștigători în acest context sunt acei angajatori care reușesc să diminueze linia de demarcație între cele două, creând la muncă un context propice de dezvoltare și învățare pentru angajați, dar și un mediu în care aceștia să perceapă timpul petrecut la serviciu, unul plăcut și constructiv”, spune Cristina Mocanu.

Ea adaugă că, din fericire, acest punct în evoluția pieței muncii este unul care determină companiile să fie mult mai orientate către nevoile oamenilor și să fie mai implicate în viața echilibrată a angajaților, prin implementarea de strategii și programe de well-being.

„Companiile care vizează programe ce sprijină dăruirea în comunitate, sportul și sănătatea fizică, relaționarea și sănătatea emoțională reușesc să gestioneze mult mai bine atragerea și retenția specialiștilor și a talentelor, absenteism mai scăzut, performanță mai ridicată, implicare și contribuție voluntară mai mare; lucru demonstrat de sondajele și de cercetările actuale”, susţine Cristina Mocanu.

OAMENII CAUTĂ SĂ FACĂ DOAR LUCRURILE CARE LE PLAC ȘI ÎI MOTIVEAZĂ, INCLUSIV LA LOCUL DE MUNCĂ

Câteodată, banii nu sunt totul, mai ales când timpul liber devine un lux. În fiecare zi luăm decizii dacă să ne „cheltuim” timpul prețios sau banii câștigați cu multă trudă, arată Roxana Tănase, HR Manager, Avitech.

„Din ce în ce mai multe persoane își doresc mai multă flexibilitate și timp liber în locul majorărilor salariale, fiindcă își doresc recuperarea timpului personal și vor să se bucure cu adevărat de fiecare clipă liberă. Este evident faptul că, indiferent de generație, oamenii caută să facă doar lucrurile care le plac și îi motivează, inclusiv la locul de muncă. Nu se vrea doar o meserie, ci un mod de viață care să compenseze stresul și ritmul alert”, explică Roxana Tănase.

Vrem angajați motivați? Cât de fericiți îi facem? Ce îi motivează pe angajați, ce le crește productivitatea și ce aume îi face să fie loiali companiei? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care ar trebui să căutăm în permanenţă răspunsuri, susține Roxana Tănase.

Ea mai spune că, în plan intelectual, oamenii se gândesc cum să-și eficientizeze și perfecționeze munca, în timp ce pe plan afectiv, angajații sunt pasionați de munca pe care o fac și au sentimente pozitive față de companie, iar în planul social se dezvoltă relații constructive atât cu managerii, colegii, dar și cu restul mediului profesional.

„Tinerii sunt viitorul, iar viitorul este creat prin educație. Astfel, crearea și antrenarea profilului angajatului se pot face de pe băncile școlii, atunci când teoria aprofundată se împletește cu practica”, încheie Roxana Tănase.


Acest material a fost preluat din ediția cu numărul 247, apărută în luna mai a Revistei CARIERE.
Pentru detalii despre abonare, click aici.


0 comentarii 507 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter