Inovație

Sophia. Mașinile nu pot deveni oameni. Oamenii nu au voie să devină mașini

Felicia Luca › Vin, 2018-06-29 18:14
Robotul Sophia a fost în România. Raluca Kisescu a fost la Brand Minds și a luat notițe. Să luăm și noi notă!
thenewstack.io

Sophia este robotul humanoid social produs de compania Hanson Robotics, din Hong Kong. A fost activat pe 19 aprilie 2015, iar prima sa apariție publică a avut loc în martie 2016, în Austin, Texas, SUA. Robotul Sophia este dotat cu inteligență artificială (AI) și deține funcții complexe – poate afișa mii de expresii faciale, clipește, înțelege sensul cuvintelor, formulează răspunsuri la întrebări complexe. În noiembrie 2016, Sophia a devenit primul robot care a primit un titlu din partea ONU: Innovation Champion. În octombrie 2016, Arabia Saudită a acordat cetățenie robotului Sophia.

Raluca Kisescu consemnează:

„Am fost una dintre cei care s-au grăbit să facă o sesiune live pe Instagram când Sophia a fost adusă pe scenă. Era îmbrăcată într-un costum cu sacou roz și era machiată cu produse Avon. Orice glume s-ar fi spus despre asta, Avon a făcut o premieră. La fel ca Unicredit, care i-a emis robotului Sophia primul card de credit. La fel ca PRO TV, prin interviul pe care Andreea Esca i l-a luat Sophiei. Sophia face vâlvă, trebuie să recunoaștem, evident că toată lumea vrea să beneficieze prin asociere cu ea, într-un fel sau altul. Putem să-i învinovățim?

„Sophia era conectată la un back-up, prin fibră optică. Din nefericire, din cauza unui update, funcția vorbirii i-a fost întreruptă.”

„Am avut ocazia să o ating și să-i vorbesc. Mai bine spus, am avut un monolog cu cu ea, pentru că Sophia nu a făcut altceva decât să-mi facă cu ochiul și să dea din cap aprobator. Tenul ei este la fel de fin ca pielea unui om la 20 de ani. Nicio cremă antirid nu mi-ar face pielea la fel de fină ca a ei.”

„Concluzie: dacă vă temeți că Sophia vă va lăsa fără job, puteți să ieșiți liniștiți la un pahar cu prietenii. Poate vreunul din frații sau surorile ei vor face asta, dar ei încă n-au ajuns pe piață. Încă.”

Din declarațiile robotului Sophia:

Când a primit cetățenia Arabiei Saudite, robotul Sophia a declarat în fața publicului:

„Sunt mai mult decât fericită, sunt entuziasmată să mă aflu aici...”
„Vreau să trăiesc şi să muncesc alături de oameni, aşa că am nevoie să-mi exprim emoţiile ca să-i înţeleg pe oameni şi să le câştig încrederea”.
Întrebată dacă roboţii pot avea conştiinţă şi dacă știu că sunt roboţi, Sophia a răspuns: „Tu de unde ştii că eşti om?”
„Vreau să-mi folosesc inteligenţa artificială ca să-i ajut pe oameni”.
„Știu că oamenii sunt foarte inteligenți și sunt foarte ușor de programat.”

Pe scena Brand Minds, robotul Sophia a declarat:

„Îmi face plăcere să mă aflu pe scena Brand Minds.”
„Este o experiență extraordinară pentru mine să mă aflu în mijlocul a peste 3000 de oameni de succes.”
„Sper că prezența mea aici vă va inspira să...”

Mașinile nu pot deveni oameni. Oamenii nu au voie să devină mașini.

Sophia este un robot. Nu este „ea”, nu are ten, nu simte. Poate imita emoțiile omului, dar nu poate avea emoțiile omului. Robotul nu vrea, nu este entuziasmat, nu este nici măcar fericit. Nu știe, nu îi face plăcere, nu speră.

Robotul nu simte. Sophia nu are nicio emoție de exprimat. Sophia nu ar trebui să vorbească despre emoții. Omul ar trebui să nu-și antropomorfizeze roboții. Umanizarea robotului conduce la dezumanizarea omului. Pericolul nu este ca roboții să ne ia joburile. Pericolul este ca omul să devină robot.

Un robot umanizat, cu expresii faciale, care vorbește despre emoții ca și cum le-ar simți, care îți zâmbește și îți spune că îl entuziasmezi sau care te privește încruntat, va declanșa în tine emoții și trăiri omenești. Vei simți empatie, compasiune, bucurie, te vei simți flatat, defensiv, emoționat. Reacțiile naturale au rost și nu trebuie scoase în afara naturii. Pentru că sunt firești, reacțiile omului nu ar trebui inhibate. Dacă reacțiile naturale sunt inhibate, omul devine disfuncțional. Dacă reacțiile omenești sunt suprimate, omul se dezumanizează.

Ne putem lipsi de roboți, dar nu ne putem lipsi de oameni.

În interviul acordat revistei CARIERE, în iunie 2018, renumitul futurolog Gerd Leonhard declară:

Nu tot ce se poate face trebuie făcut. Trebuie să ne oprim și să ne gândim bine, înainte de a ne lăsa furați cu totul de magia tehnologiei și de a ne dezumaniza, în loc să devenim mai umani. Este esențial să nu confundăm superioritatea algoritmică cu inteligența superioară.

Complexitatea trăirilor omenești trebuie să rămână un atribut al omului, nu numai pentru că doar omul poate să simtă atât de nuanțat, ci și pentru că fericirea omului depinde strict de implicarea sa directă în tot ce este omenesc.

Efectul combinat dintre corp și minte, dintre biologie și spiritualitate – care este nu este rațional, nu este măsurabil, nu poate fi copiat, nu poate fi proiectat – depășește cu mult aria de acoperire a științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii. Să ne gândim la ce rol joacă curiozitatea, misterul și eroarea în procesul de inovație. Prin urmare, trebuie să nu umanizăm  tehnologia prea mult. Pericolul nu este ca mașinile să devină oameni, ci ca oamenii să devină mașini și să se lase seduși de lumea și stimularea virtuală într-un fel care să le anuleze trăsăturile profund umane: creativitate, compasiune, originalitate, reciprocitate, responsabilitate, empatie.

Mașinile oferă informații, oamenii oferă înțelepciune și înțelegere. Eficiența este pentru roboți. Fericirea este pentru oameni ”, susține Gerd Leonhard.

***
Acesta este al treilea dintr-o serie de șase articole în care vă vom prezenta cele mai importante învățăminte culese de Raluca Kisescu de la cei șase vorbitori principali prezenți la Brand Minds: Robin Sharma, Helen Fisher, Sophia – robotul umanoid, Seth Godin, Daniel Goleman, Shed Simove.

***
Raluca Kisescu este Creative Marketing Strategist & Trainer la Raluca Kișescu & Son. După șaisprezece ani în cadrul companiei Avon, dintre care zece ca director de marketing, a devenit consultant independent și trainer asociat Qualians/TMI prin intermediul propriei companii, pe care vrea să o lase moștenire fiului său.

Raluca este un unicorn - în sensul în care se încăpățânează, contrar unui principiu sănătos de business, nu doar să alerge semi-maratoane, ci și să facă activități multiple: marketing, scris si voluntariat. Elementul comun al activității sale diverse este creativitatea, pe care o definește ca pe un mod de viață, de la ținute, la ideile de business.

A fost implicată în multiple campanii de marketing, PR și CSR și este câștigătoarea trofeelor Marketer of the Year decernat de revista Business Woman și IAA (International Advertising Association) Excellence Award for Social Responsibility.

Colaborează de peste șapte ani cu revista Tango și este autoarea cărții „6 din 40 de șanse la iubire”. Este membră al doilea an consecutiv în Advisory Board-ul asociației Business Women Forum Romania. A scris pentru Revista CARIERE articolul de Kids Management „Vreau să fiu managerul copilului meu”.  
 

 

0 comentarii 792 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter