Oameni care ne inspiră

Cetățenii „funky” traduc legile pentru românul de rând

Ella Moroiu › Vin, 2016-03-11 09:55
Se numesc Funky Citizens și au apărut în 2012, din pricina unei perechi de pantofi roșii. Sunt tineri și implicați 100% în misiunea pe care și-au asumat-o acum trei ani, de a face pe înţelesul tuturor lucruri complicate precum bugetele, activităţile sistemului judiciar sau lucrurile pe care ni le spun zilnic politicienii. O misiune complicată și atipică în mediul ONG, lucruri care i-au făcut suficient de cunoscuți pentru a fi propuși să reprezinte o parte a societății civile în fața președintelui Klaus Iohannis, în timpul protestelor generate de dezastrul #Colectiv. 

Despre cine sunt și ce fac Funky Citizens ne-a povestit pe larg cea a cărei dorinţă de a schimba lumea „este mai importantă decât un salariu burghez”, motiv pentru care este președintele ONG-ului: Elena Calistru.

Reconstrucția reală post-tragedie #Colectiv abia acum începe, după ce protestele în care fiecare a cerut ce a vrut în Piața Universității s-au stins în ironiile celor care priveau de pe margine, crede Elena Calistru. Observă cum se formează grupuri de oameni interesați să facă lucrurile să funcționeze în mod corect: informaticieni, publicitari, oameni din domenii diverse, români de aici, dar și din diaspora. „E energizant” să urmărești acest fenomen de coagulare a minților și a inițiativelor: „nu te mai simți singur”, spune Elena, care folosește numai pluralul „noi” când vorbește despre Funky Citizens.

Începuturile Funky

„În organizația noastră totul a pornit de la o pereche de pantofi”, râde Elena. O pereche de pantofi roșii, pe care și-i dorea foarte mult, dar pe care nu și i-a mai permis. De ce? A avut de plătit niște taxe apărute de nicăieri. „Era vara anului 2011, tocmai plecasem de la alt loc de muncă și am primit o scrisoare de la ANAF, cum că trebuia să le dau niște bani. Nu înțelegeam de ce, pentru că știam că toate contribuțiile și impozitele erau plătite la zi. Lucram pe fonduri europene, nerambursabile, și făceam raportări extrem de stricte, pentru că nu îți decontează nimeni nimic dacă nu ești cu actele în regulă. Știind toate acestea, mă întrebam ce-i cu toți banii aceia, erau vreo 500 de lei. M-am dus la Administrația Fiscală și nu a reușit nimeni să-mi dea un răspuns. Între timp, după vreo săptămână, am primit a doua scrisorică de la ANAF, începuseră să curgă penalizările, și suma ajunsese la 800 de lei. Am plătit și mi-am spus că trebuie să fac ceva. Pentru că, dacă eu care sunt foarte atentă și am stat luni de zile cu nasul în bugete și legislație nu înțeleg de ce trebuie să plătesc banii ăia, mă întreb cum se simte vecina mea de vizavi care e pensionară și înțelege cu atât mai puțin.”

Așa a ajuns Elena să își dorească să răspundă nevoii românului obișnuit de a înțelege mecanismele și procedurile care îl fac să stea cu orele la cozi în sediile instituțiilor statului sau care îl fac să se plimbe de la un ghișeu la altul, dintr-un cartier în altul. Mai întâi s-a apucat să scrie proiectul „Where Is My Money, Man?”, transformat astăzi în site-ul banipierduti.ro, scopul lui fiind să explice modul în care statul colectează și cheltuiește banii contribuabilului. A câștigat concursul de proiecte Restart România cu ideea sa și i s-au pus la dispoziție bani – 5.000 de dolari – și echipă – informaticieni și graficieni – pentru realizarea ei, ocazie cu care l-a cunoscut pe Cosmin Pojoranu, astăzi unul dintre membrii de bază ai Funky Citizens.

Și-a dat seama că are nevoie de o structură solidă pentru orice alt proiect de acest gen și așa a apărut asociația, înființată în 2012 de către Elena, Alina Calistru (sora Elenei) și Livia Jelea, prietena lor, cărora li s-a alăturat la scurt timp Cosmin Pojoranu.

Ideea s-a conturat în februarie 2012, când organizația neguvernamentală poloneză School for Leaders Association oferea finanțări tinerilor care își doreau să facă o schimbare în carieră. Cu grantul respectiv au deschis Funky Citizens, devenit locul de întâlnire al tinerilor cetăţeni care vor să ia parte la procesul decizional, folosind resurse de tehnologie, sprijin (advocacy) bazat pe informare și informație, dar şi educaţie civică, convinşi fiind că pot folosi instrumentele online pentru a antrena mai mulţi oameni în promovarea bunei guvernări şi a implicării în „viaţa cetăţii”.

Demersurile au durat, așa cum durează multe lucruri în care birocrația dictează, astfel încât Funky Citizens s-a lansat oficial abia pe 9 decembrie 2012, chiar de Ziua Națională Anticorupție. De atunci, Alina se ocupă de proiectele organizaţiei ce ţin de organizare comunitară şi justiţie, Elena dezvoltă şi implementează proiecte în zona transparenţei, Cosmin Pojoranu conduce Departamentul de Comunicare al Funky Citizens, iar Livia Jelea coordonează Departamentul Financiar.

Alături de ei au venit de-a lungul timpului și alții: Codru Vrabie, trainer consultant și facilitator în domeniul bunei guvernări și reformei administrației publice; Radu Andrei Szucs, Andu Rizea, Daniel Chirilă, Daniel Vrăbioiu, Alexandru Călin, Paul Chioveanu, Irina Lonean, Andreea Sofrone, Ioana Enache, Alexandru Roșu și mulți, mulți alții, cărora li se adaugă ONG-uri care susțin și care colaborează cu Funky Citizens.

Ce au făcut cetățenii Funky din 2012 încoace

Cu toții s-au unit în jurul ideii potrivit căreia, pentru a aduce o schimbare reală în spaţiul public, fiecare dintre noi trebuie să se implice cetățenește, promovând drepturile omului, dezvoltarea sustenabilă, responsabilitatea socială și individuală prin cetățenie activă, educație civică și culturală. Și-au propus atât activități proprii, cât și sprijinirea inițiativelor cu obiective similare.

Vor mai multă calitate și eficiență în serviciile publice furnizate de administrație și justiție; responsabilitate în gestionarea banilor publici prin transparență, participare publică și eficiență, totul pentru a ne asigura că banii proveniți din taxele pe care le plătim ajung unde trebuie, adică în dezvoltarea comunității; legi gândite și elaborate corect, în beneficiul societății; corectitudine; educație civică, în general. Și pentru fiecare dintre ideile acestea au creat câte un proiect.

Degeaba plăteşti taxe dacă nu ştii ce se întâmplă cu banii tăi”. Cu banipierduti.ro înţelegi cum folosește statul banii cetăţenilor, platforma online oferind o imagine prietenoasă asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici, dar și instrumente pentru ca fiecare cetățean să poată participa la procesul de luare a deciziilor bugetare la nivel național și local. Prin intermediul tehnologiei, bugetul central se transformă astfel în ceva ușor de înțeles pentru cetățeanul de rând.

După ani și ani de reformă, lipsa de viziune în administrarea sistemului juridic persistă, ceea ce face ca statul de drept să fie fragil, iar actul de justiție imprevizibil. Este motivația Funky Citizens pentru apariția proiectului Onoratainstanta.ro. Discursul public a fost axat în special pe rezultatele sistemului juridic (câte cazuri de înaltă corupție au fost soluționate, de exemplu) și mai puțin pe administrarea actului de justiție ca serviciu public pentru cetățeni, așa că se vizează acum elaborarea unei metode de evaluare a predictibilităţii actului de justiţie, în vederea formulării unor politici publice mai eficiente. Platforma urmăreşte, totodată, să contribuie la sporirea transparenţei și la creşterea încrederii cetăţenilor în sistemul juridic.

Iar la acest capitol, nu au scotocit prin Monitorul Oficial numai după legi sfidătoare, comentate de întreaga mass-media, ci au urmărit și propuneri exotice, precum crearea de etichete textile mai moi sau bazate pe informații valabile în anii ’90, precum și difuzarea de știri pozitive în procent egal cu știrile negative.

Factual.ro este primul site de fact-checking pe politici și declarații publice din România, pornit ca un proiect întreținut voluntar de experți în politici publice, bună guvernare și comunicare. El centralizează declarații din varii domenii ale politicienilor și caută adevărul din spatele acestor declarații, citând rapoarte și alte surse relevante, explicându-le pe înțelesul tuturor. Și asta pentru că există public avid de informație corectă, de substanță, pe fondul zgomotului media. „Știm că puterea de a schimba stă în mâna decidenților, însă bănuim că decidenții nu își vor schimba discursul până când publicul nu o va cere”, precizează cei de la Funky Citizens.

„Poţi întreba instituţiile publice orice te interesează, de la bugetul alocat pentru panseluţe până la unde sunt amplasate pistele legale pentru biciclete din oraşul tău?” Răspunsul este da, pe nuvasuparati.info. Este un instrument cu ajutorul căruia distanța dintre instituții și cetățean este redusă, solicitările de acces la informaţii de interes public fiind făcute mult mai uşor.

„Eşti nevoit să dai şpagă? Cât dai? Care e preţul corect de pe piaţă? Şi, mai ales, unde nu se dă?” Piatadespaga.ro este locul în care utilizatorii sunt informați despre posibilitatea de a obţine servicii şi/sau utilităţi publice fără şpagă. Pornind de la definiţia corupţiei (abuzul puterii încredinţate pentru obţinerea unui beneficiu personal), proiectul îşi asumă faptul că există o piaţă a deciziilor corupte, unde marfa este abuzul puterii încredinţate, iar preţul este şpaga. Percepţia asupra corupţiei este foarte ridicată, dar datele privind valoarea exactă a şpăgilor erau aproape inexistente. Proiectul este construit pe baza unora asemănătoare din India (ipaidabribe.com) şi Europa (bribespot.com), adăugând elemente privind competiţia dintre preţuri şi satisfacţia privind calitatea serviciilor.

PoliticaFaraBariere răspunde îngrijorării cu privire la calitatea procesului democratic, încrederea scăzută în politic, participarea redusă la vot, reticența la înscrierea într-un partid, dezinteresul față de participarea la deciziile autorităților alese, stigmatizarea politicii ca întreg. „Toate participă la slăbirea democrației și pot avea consecințe negative foarte grave”, așa că prin acest proiect se lucrează la modul în care participarea politică este legiferată, mai precis, descurajată.

7anideacasa.eu cuprinde chestiuni ce țin de transparența și organizarea întregului proces electoral, cu probleme rămase nerezolvate la fiecare scrutin, eventual și cu altele noi. Iar aici nevoile sunt diverse, de la monitorizarea sistemului legislativ și instituțional la informarea publicului cu privire la procedurile de vot, raportarea fraudelor și scopul scrutinului, dar și consolidarea cadrului de organizare și desfășurare a alegerilor în general.

Ce au căutat Funky Citizens la Cotroceni

Misiunea lor de a transpune politicile publice și modul în care funcționează instituțiile statului pe înțelesul tuturor românilor se bazează pe date și cercetări foarte bine documentate, motiv pentru care au ajuns suficient de cunoscuți pentru a fi propuși să reprezinte „strada” la Cotroceni, când președintele a convocat societatea civilă la discuții pe fondul protestelor a zeci de mii de oameni, după dezastrul de la Club Colectiv. „Am înțeles că au fost și oameni care au cerut să fie acolo, la întâlnire. Noi nu am făcut asta; am fost nominalizați de mai multe persoane. Și am luat greu decizia, pentru că nu suntem foarte de acord cu avântul ăsta heirupist... încercăm cumva să îl limităm”, spune Elena. De exemplu, anul trecut au făcut petrecerea de Crăciun… în luna mai. De ce? Ca să arate că lucrurile trebuie făcute din timp. „Într-un final, argumentul decisiv a fost că niște oameni și-au luat din timpul lor pentru a transmite e-mailuri la Președinție, apoi ne-au și sunat și au insistat să ne ducem. Și am înțeles că, din respect pentru ei, trebuie să facem lucrul acesta.”

Despre ceilalți participanți la discuția de la Cotroceni spune că sunt extrem de diferiți, un fapt pozitiv, dacă ne gândim că în viața publică, guvernamentală și nonguvernamentală sunt mai multe viziuni asupra aceluiași lucru. „Oameni plini de miez, care știu chiar foarte bine despre ce vorbesc: corupție, bună guvernare și așa mai departe.” Inclusiv din zona studenților și a elevilor, ai căror reprezentanți au arătat clar că fac parte dintr-o generație extrem de nemulțumită, cei care pot alege cel mai ușor la un moment dat să plece din țară.

„Noi am mai fost la Cotroceni când s-a modificat legislația electorală, la discuțiile dintre Comisia Electorală și societatea civilă, dar atunci întâlnirea a fost pregătită din timp, așezată, aveam cu noi şi documente, cercetări, avea substanță. E nevoie de timp ca să vii cu niște revendicări extrem de clare, nu poți face asta de pe o zi pe alta, pe repede-nainte. Deși multă lume a cerut acțiune decisivă acum, acum!, e nevoie de timp”, subliniază Elena.

Pentru că Ministerul Finanțelor a publicat în miez de noapte proiectul de buget pentru 2016, Funky Citizens solicită o dezbatere publică pe buget, aşa cum arată Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională. Proiectul ar trebui dezbătut timp de zece zile. La ora închiderii acestei ediții, ONG-ul solicita Ministrului Finanţelor, Anca Dana Dragu, ca în baza art. 7 din Legea nr. 52/2003 (republicată) să supună dezbaterii publice proiectul bugetului de stat pe anul 2016.

Cetățenii Funky cer o oră, o dată și un loc al dezbaterii publice, invitarea oficială a asociațiilor și cetățenilor interesați, precum și comunicarea, anterior dezbaterii, a tuturor materialelor de lucru referitoare la proiectul bugetului de stat pentru anul 2016, în format deschis.

De asemenea, Funky Citizens (avocaţi, profesori, economişti şi experţi) solicită ministrului să faciliteze un acces real al cetăţenilor la informaţiile bugetare şi să dispună publicarea proiectului legii bugetului de stat într-un editabil, astfel încât consultarea publică să ducă la sugestii şi recomandări bazate pe o analiză a datelor.

Această solicitare vine atât în contextul angajamentelor asumate de România prin participarea la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, cât şi în contextul transparenţei decizionale şi consultării publice.

Acest material a fost publicat în numărul 223 al Revistei Cariere, apărut în decembrie 2015.

0 comentarii 2055 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter