Inspiratie

Acești tineri au lăsat agitația din București pentru o viață aproape de natură

Ionuț Axinescu › Vin, 2017-10-06 10:48

Cumva surprinzător, în ultimii ani tot mai mulți români migrează dinspre marile orașe înspre zona rurală. Conform Institutului Național de Statistică, numai în 2015, în jur de 107.000 de români s-au mutat de la orașe la sate, în timp ce doar 78.000 au făcut pasul invers.

Simona David Crisbășanu și soțul ei, Mircea Crisbășanu, sunt doi dintre tinerii care au dat viața într-un mare oraș pe traiul în mijlocul naturii. Ei s-au decis să plece din București la Urlați în 2013. A durat cam un an să definitiveze mutarea. „Mircea se ocupă de cicloturism și a descoperit pe bicicletă zona Dealu Mare, unde este «drumul vinului». Am văzut că acolo există potențial de dezvoltare, mai ales că Urlațiul se află la doar aproximativ 90 de kilometri de București, așa că ne-am hotărât să ne mutăm. Nu a fost o decizie pripită, ci ne-am luat timp să ne pregătim și să ne adaptăm. O perioadă am venit aici doar în weekenduri, iar în aprilie 2014 ne-am mutat cu totul”, povestește Simona.

Marele lor avantaj a fost că, din punct de vedere profesional, nu au fost afectați de această schimbare. „Amândoi dezvoltăm și lucrăm pe proiecte, deci pe cont propriu. Nu mergem zi de zi la birou”, explică Simona, care în 2011 a lansat Asociația ROI, organizație neguvernamentală ce activează comunități pentru dezvoltare durabilă. Soțul ei, Mircea, a studiat construcții civile la București, apoi a absolvit un master în Olanda, dar s-a întors în țară. Aici a pus bazele Cycling Romania, companie care organizează trasee în diverse zone din țară pentru turiștii români și străini.

Cei doi au reușit deja să dezvolte proiecte în zonă, fiecare pe bucățica lui: Simona pe educație, Mircea pe cicloturism. Amândoi încurajează voluntariatul și au implicat în acțiunile lor tineri localnici.

 De ce au dat Bucureștiul pe „Toscana de România”

„Principalul motiv pentru care am făcut această schimbare a fost că ne-am dorit o viață liniștită, mai aproape de natură, unde să respirăm aer curat și să ne creștem copiii sănătos”, spune Simona, care recunoaște că Bucureștiul are farmecul său, dar numai până la un punct. Ea își amintește că, după 20 de ani de trăit în Capitală – unde a ajuns odată cu intrarea la facultate –, s-a săturat să alerge „de colo-colo”. „După ce am parcurs toate etapele unei cariere corporatiste de succes, am optat pentru un alt stil de viață. Unul mai relaxat, care presupune să am timp pentru mine și familie.”

Cei doi n-au pus degetul pe hartă și n-au plecat în neant, ci au ales Urlațiul pentru că și-au dat seama de potențialul acestei zone. „Chiar dacă e un loc mic, este activ economic și are facilitățile necesare să-ți crești copiii, spre exemplu. În plus, e aproape de Ploiești (20 km), dar și de București (90 km), așa că nu ne lipsește mediul urban”, explică Simona.

Pe deasupra, Mircea crede că zona Dealu Mare ar putea deveni „Toscana de România”. De ce? „În primul rând, relieful este similar. Coline, din ce în ce mai multe crame cu vinuri bune, păduri, producători locali. De asemenea, clima este plăcută, cu veri în care te mai răcorești cu câte o ploaie”, spune el. Altfel, Mircea a reușit, cu ajutorul voluntarilor, să marcheze șapte trasee de cicloturism care pot fi folosite și pentru drumeții. În weekenduri, în zonă vin zeci de turiști, iar cu puțină promovare numărul acestora ar crește, e convins el. „În Europa, cicloturismul aduce venituri anuale de 44 de miliarde de euro. Cred că nu doar Dealu Mare, ci și alte zone din România au potențial să atragă un număr important de cicloturiști.”

Cheltuielile familiei au scăzut la jumătate

Unul dintre aspectele care îi determină pe români să renunțe la viața în marile orașe este cel financiar. Cheltuielile în zona rurală sau, ca în cazul celor doi, într-o localitate mică sunt aproximativ la jumătate, comparativ cu cele din zonele urbanizate. „În primul rând, aici nu există la fel de multe tentații și locuri unde să cheltuiești banii. Sunt, spre exemplu, doar două supermarketuri mici în toată localitatea. La început, mă miram câte produse cumpăram de la piață cu doar 20–30 de lei, ceea ce este aproape ireal într-un oraș ca Bucureștiul”, își amintește Simona.

Ea spune că, estimativ, o familie se poate încadra lunar cu cheltuielile în 400 şi 500 de euro, la care se adaugă chiria, de aproximativ 150 de euro. „În schimb, la București, dacă ai rate de plătit la bancă, bugetul depășește 1.000 de euro”, adaugă ea. „Sigur, ideal este să ai ceva bani puși deoparte înainte să te muți, pentru confortul tău psihic și emoțional. De asemenea, lucrurile sunt mai simple dacă jobul îți permite să lucrezi de la distanță”, completează Simona.

Ce le lipsește din viața de bucureșteni & lucruri cărora nu le duc dorul

Cei doi mărturisesc că nu au regretat niciun moment mutarea făcută, mai ales că apropierea de Capitală le permite să vină destul de des (săptămânal sau o dată la două săptămâni) în București. „Acum am liniște, pot să îmi beau cafeaua în grădină și nu mai pierd timpul în trafic. Nu mai sunt mereu ocupată să merg la diverse evenimente pe care nu voiam să le ratez, fiind în București”, explică Simona.

Spune că cel mai mult îi lipsesc întâlnirile cu prietenii apropiaţi și uneori să iasă la o cafenea șic ori la un restaurant bun. De asemenea, a observat în zonă o anumită reticență la nou. „Din păcate, tinerii care cresc aici își doresc să plece la facultate și rareori se mai întorc. Potențial de dezvoltare a zonei există, dar e nevoie de implicarea autorităților. Până atunci, lucrurile merg mai lent”, remarcă Simona.

Pe de altă parte însă, aspectele pozitive sunt mult mai numeroase. „Mai degrabă ajung acum la spectacole, pentru că atunci când locuiam în București nu aveam deloc timp. Nu mai spun că în Capitală îmi era teamă să merg pe bicicletă, dar la Urlați mă bucur de asta”, subliniază Simona. Ea mai spune că nu îi lipsesc deloc traficul și agitația specifică Bucureștiului și nici „acea agresivitate generată de spiritul competitiv și lipsa de timp”.

Legume și fructe din propria grădină

Mircea și Simona se află în etapa de finalizare a procesului de adopție pentru doi copii: Mihaela, de șapte ani, și Valentin, de cinci. Au decis să adopte, pentru că, odată cu mutarea într-un loc mai liniștit, viața lor a ajuns la acel echilibru pe care îl visează fiecare. „Nu cred că am fi făcut acest pas important, dacă aveam aceeași viață agitată din Capitală”, recunoaște Simona.

Cei doi micuți au venit deja de trei luni în sânul familiei și s-au adaptat imediat: merg la școala, respectiv la grădinița din Urlați, unde s-au integrat bine. Pe lângă viața activă, în aer liber, cei doi copii se bucură și de legumele și fructele cultivate în propria grădină a familiei. Aceasta a fost ideea lui Mircea, a cărui pasiune pentru grădinărit este una mai veche. „Aplic principii de permacultură aici. Avem roșii din semințe tradiționale românești, dovlecei, dovleci, ridichi, salată, spanac, fasole, porumb. În livadă, avem cireși, pruni, vișini, peri, meri și aluni”, povestește Mircea, care deocamdată nu se gândește să facă un business din asta, ci doar să asigure consumul familiei.

 Ce trebuie să știi dacă vrei să te muți de la oraș într-o zonă liniștită

Tot mai mulți corporatiști, stresați de programul sufocant de la birou, se gândesc să se retragă într-un colț de țară. Mircea și Simona le recomandă să nu se gândească la ce nu își mai doresc, ci la ce își doresc cu adevărat. „Ar fi util să-și creeze un vision board despre stilul de viață dorit, singuri sau împreună cu partenerul/familia. Este un exercițiu foarte bun, pentru că te ajută să creezi viața pe care o vrei, împreună cu ceilalți”, spun cei doi.

Ei îi sfătuiesc pe cei care plănuiesc să se mute să își dea timp înainte și să locuiască în locul care îi atrage măcar câteva zile pe săptămână sau în weekend. De asemenea, e esențial să aibă o idee despre comunitatea în care urmează să locuiască și infrastructura zonei. „Există câteva întrebări pe care toți cei care vor să se mute dintr-un mare oraș ar trebui să și le pună. «Cum vezi evoluția vieții tale profesionale și în ce măsură poate susține noul tău stil de viață?», «Ce apreciezi la viața de oraș și cum vei menține ceea ce îți place?», «Cine te poate sprijini?» sau «Cunoști pe cineva care a făcut asta și te-ar putea inspira?»”, spune Simona.

Ea îi avertizează pe cei deciși să facă acest pas că mutarea presupune o schimbare culturală, iar adaptarea durează undeva între trei și șase luni. „În București, eram obișnuită cu un anumit ritm și cu o anumită cantitate de adrenalină, așa că nu a fost simplu să renunț la faptul că nu se poate fără mine și să o las mai moale. Am avut nevoie, anul trecut, de o pauză de șase luni de la proiecte, ca să reușesc să mă liniștesc și să-mi dau voie să fac lucrurile cu bucurie și relaxare. Nici acum nu-mi iese mereu”, explică ea.

Mircea și Simona văd și acum această mutare ca pe o explorare, o călătorie pe parcursul căreia și-au propus să crească atât ei, cât și comunitatea locală. Mai nou, cei doi au achiziționat un vechi conac din Urlați, construit în 1912, care acum se află în restaurare. „Când va fi gata, peste câțiva ani, vom avea o casă de oaspeți pentru turiștii pe bicicletă. Și nu numai”, încheie cei doi.

0 comentarii 4326 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter