Experiente

Punctul de cotitură. Experiențele care ne redefinesc și ne reinventează viața (partea a IV-a)

Daniela Palade Teodorescu › Mie, 2018-02-07 14:55
E nevoie de multă hotărâre să intri și să rămâi conștient pe drumul dezvoltării personale. Cine nu o face nu lasă să treacă viața prin el, ci o trăiește limitat. Călătoria către tine însuți este mai ușoară dacă ai sprijinul și înțelegerea celor apropiați.

Continuăm serialul nostru despre experiențe care ne ajută să ne redefinim, redescoperim, reinventăm. 
Aliz Kozsa - Business Mentor & Business Strategist Inward Business Mentorship, Dragoș Iliescu - psiholog, Universitatea București, fondatorul platformei de testare independentă BRIO.ro, Simona Gherasim - Coach Acreditat PCC (Professional Certified Coach) de către International Coach Federation (ICF), Georgeta Dendrino - Managing Director Interact, Eugen Dumbravă - psiholog, Managing Partner HabaR Consulting, Mihaela Sofrone - sociolog Universitatea București, Anne Pleșuvescu - medic, coach și trainer Inner Chordsvorbesc din experiența lucrului lor cu oamenii, ca urmare a acompanierii diverșilor lideri în procesele lor de consiliere și coaching, din cazuistica și studiile cu care au intrat în contact, din experiența personală.
 
                                                                           ***

Turning point – momentul de cotitură către un nivel superior de conștiință

Și ce e până la urmă acest „turning point” atât de des invocat în ultima vreme? Cum putem defini mai bine această „piatră filozofală” a împlinirii umane, acest „sens al vieții”, această enzimă care face ca viața noastră să aibă efervescența la care visăm, această scânteie care aprinde în noi dorința de a face lucruri nemaiîntâlnite, de a ne explora limitele de energie, reziliență și creativitate?
Din experiența sa în business mentoring, Aliz Kosza (foto) definește punctul de cotitură ca fiind, de fapt, o criză existențială. „Un moment în care persoana se «trezește» și ia decizii radicale pentru a-și transforma viața.” În viziunea sa, turning point-ul este „un moment esențial către un nivel superior: de conștientizare și, implicit, de conștiință. Atât la nivel de individ, cât și într-o companie sau în societate, punctul de cotitură înseamnă schimbarea unei paradigme, schimbarea direcției. Este momentul în care ne rupem de trecut, folosind valorile personale, și începem să construim pe unicitate, autenticitatea noastră, din interior, integrând exteriorul”, subliniază Aliz Kosza.

Dintr-o perspectivă a psihologului, Eugen Dumbravă (foto), managing partner HabaR Consulting SRL, consideră „turning point”-ul o schimbare a minții. „O înlocuire a unui obicei prost cu altul bun, sănătos, cu unul care să-ți deschidă mintea dincolo de tavan, astfel încât să nu mai fii sclavul ideii că lumea care ți se vinde acum e singura realitate. Această înlocuire aduce însănătoșire mentală indiferent de vârstă, gen sau apartenență socială.”

Tendința de a renunța, de a claca, de a te prăbuși pare să fie planul B în fiecare zi – cum îl contracarezi?

Din punctul de vedere al sociologului, Mihaela Sofrone (foto) spune că acest demers e o soluție firească de conservare a individului. „Adaptarea permanentă la schimbări, de multe ori defavorabile chiar, solicită toate funcțiile vitale ale organismului și psihicului uman. Tendința de a renunța, de a claca, de a te prăbuși pare să fie planul B în fiecare zi. Depresiile și toate celelalte patologii medicale cu o incidență în creștere sunt o dovadă clară a oboselii și a suprasolicitării, atât la nivel individual, cât și social. În acest context sumbru, există două variante de acțiune: încetarea «acțiunii» (sau non-acțiunea) sau schimbarea strategiei de acțiune. Renunț, clachez, mă autodistrug, mor sau mă reinventez, descopăr opțiuni noi sau neutilizate în structura mea, schimb perspective, caut noi surse de energie. Cu alte cuvinte, mă reinventez sau clachez”, subliniază Mihaela Sofrone, conf. univ. dr. La Facultatea de Sociologie București.

Și organizațiile clachează și se reinventează, nu-i așa?

Extrapolând de la persoane la organizații, e o realitate faptul că multe companii ajung în puncte de cotitură în dezvoltarea și evoluția lor. Acest lucru se întâmplă din cauză că aceste crize sunt cauzate tot de oameni. În acest moment putem vorbi despre conceptul de „turn around”, care diferă de „turning point”, așa cum explică Aliz Kosza.„Organizațiile sunt suma oamenilor, cu sufletele lor cu tot. Dacă liderul de top și managementul nu sunt în echilibru sau în armonie cu ei înșiși, se iau decizii strategice și/sau operaționale eronate și treptat începe declinul. În aceste momente critice se fac – din experiența mea – tranzacțiile mari, către investitori care vin să facă «turn around», adică să salveze companiile respective. Se poate face o paralelă perfectă cu fenomenul care se produce la nivel personal și pe care l-am descris mai devreme, fiindcă manifestările sunt similare.
Prin atitudinea de «nouă nu ni se poate întâmpla» se instalează autosuficiența și confortul la nivel de vârf, iar oamenii din companie devin demotivați și își pierd creativitatea, specialiștii-cheie încep să părăsească firma, se instalează presiunea pe manageri și crește anxietatea în rândul angajaților. Majoritatea antreprenoriatelor e în dificultate tot din cauza crizei existențiale a antreprenorilor. Mi s-a întâmplat de două ori să renunț la proiecte fiindcă antreprenorii care au apelat la mentorat de business aveau de fapt nevoie de echilibru personal, de autocunoaștere.
Dimensiunile echilibrului în conducerea oricărui business, instituții sau entitate de orice fel încep cu echilibrul personal. Fără echilibru personal nu poți crea echilibru într-o companie. Iar echilibrul personal se află în zona inteligenței spirituale (SQ): fuziunea dintre IQ (inteligența cognitivă) și EQ (inteligența emoțională)”, conchide Aliz Kosza.

Când are loc declicul interior

Când vorbim despre momentul în care se declanșează „insight”-ul, Simona Gherasim (foto) consideră că „punctul de cotitură de foarte multe ori nu este conștientizat în timp real. Este identificat cu siguranță când se privește înapoi și liderul spune: «Acolo a început» sau «Acel eveniment a declanșat». Poate avea numeroase forme: o schimbare în interiorul companiei care a făcut lucrurile insuportabile și a accentuat sentimentul lipsei de sens și neputinței, o concediere sau demisie bruscă, o epuizare fizică și/sau emoțională manifestată prin irascibilitate crescută cu colegii, o neliniște permanentă, o greutate majoră acasă, o întrebare retorică ce rulează constant în minte («ce fac eu aici» sau «ce urmează»), un film sau o carte revelatoare. Fiecare moment de cotitură este unic și de o importanță covârșitoare pentru fiecare (chiar dacă apare sub cea mai banală formă).”

Fiecare e responsabil de dezvoltarea personală

Georgeta Dendrino (foto) simplifică puțin lucrurile și spune că „un moment crucial este acela în care decidem că nu mai vrem ce aveam sau nu mai vrem doar asta. Din păcate, unii oameni se revoltă împotriva celor cu care au construit ceva până atunci. Ca și cum alții sunt responsabili pentru cine sunt sau au devenit ei. Asta cred că se întâmplă și pentru că de-a lungul experienței în diverse firme, nu prea ne facem vreun plan de carieră, nu investim timp să ne gândim noi la noi. Eu cred foarte mult că persoana responsabilă de dezvoltarea mea sunt eu însumi – nu șeful, nu firma, nu HR-ul. Până la urmă, eu trebuie să mă așez cu mine și să decid ce vreau și ce nu vreau, ce cursuri, ce experiențe, ce coaching sau mentoring îmi sunt bune, ce mă poate ajuta să devin o persoană relevantă pentru vremurile mele. Iar cum vremurile sunt în permanentă schimbare, EU trebuie să mă adaptez lor și să mă construiesc ca atare. Sunt mulți oameni care au o atitudine pasivă față de propria dezvoltare, propria reinventare, până la un punct. Iar dacă nu ne-am obișnuit cu a ne auto-provoca permanent, dacă nu ne-am impus un anume stil, atunci ceva din interior ne forțează să schimbăm macazul. Până la urmă nu putem să fim pasivi referitor la propria persoană toată viața, nu? E ca și cum am merge cu un tren un timp îndelungat, ne place, facem lucruri care ne bucură, ne supără uneori, creștem, dar la un moment dat ne plictisim și vrem să mai schimbăm. Putem să ne urcăm în alt tren, să o luăm pe jos, să luăm avionul, ideea e că avem nevoie de o rupere de ritm”, descrie Georgeta Dendrino conceptul de „turning point”.

Cultura de business internațional

Din punct de vedere sociologic, Mihaela Sofrone confirmă că influența culturii antreprenoriale internaționale a adus și în România modele de business motivatoare pentru antreprenorii autohtoni. Astfel că mulți se văd nevoiți să se instruiască suplimentar, iar în cazul unora ideea de educare continuă, informală ajunge chiar să placă. Cunoașterea menține ideea de putere, de superioritate reală, ceea ce hrănește nevoia de autodepășire. Dar procesul de dezvoltare a competențelor presupune o schimbare calitativă, nu cantitativă. De aceea, instrumentele de educație informală actuale sunt orientate pe formare transformațională. Descoperirea acestui echilibru între cunoștințele existente și expertiza necesară devine posibilă prin procesul de autoreflecție”, explică sociologul. (Va urma)


Articol preluat din numărul 243/decembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.  

0 comentarii 728 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter