Atitudini

Cum e, ca român, să o iei de la capăt într-o altă țară

Ionuț Axinescu › Mar, 2017-12-19 18:32
Ultimele statistici arată că aproximativ 85.000 de români pleacă anual din țară, în idea de a începe o viață nouă în străinătate. Odată ajunși acolo, mulți dintre ei nu-și găsesc joburi în domeniile în care au lucrat acasă, așa că sunt nevoiți să se reorienteze profesional.

La fel ca mulți români, Adrian Ceret a părăsit România pentru că își dorea un serviciu mai bine plătit. „Am decis să plec din țară acum opt ani, pentru că salariul pe care îl aveam la vremea respectivă în București îmi acoperea aproape la limită cheltuielile zilnice și rata la un credit pentru nevoi personale”, povestește Adrian.

El a absolvit în țară facultatea de Relații Internaționale și un curs de tehnician în hotelărie, însă acum lucrează ca supraveghetor video într-un cazino din Dar es Salaam, capitala Tanzaniei. Înainte să intre în industria cazinourilor, a lucrat, în țară, în domeniul publicității, a fost recepționer în Italia și ospătar într-o cafenea din Franța, dar a renunțat la viața în vestul Europei din cauza promisiunilor nerespectate ale angajatorilor.
 
În schimb, Grațiela Andrei Peralta a plecat din România într-un moment de criză personală, pe care s-a gândit că-l va depăși numai printr-o schimbare radicală, printr-o rupere de tot ce construise până atunci. „Teoretic, ar fi trebuit să fiu bine, pentru că dobândisem tot ce voiam: social, material, profesional. Dar mi-am dat seama că viața și fericirea nu țin doar de ce ai sau de ce faci. Așa că am vândut ce aveam și-am plecat departe. Dar nu a fost o fugă, ci doar distanțarea necesară pentru a reconsidera întregul sistem numit Viață”, își amintește Grațiela.

În România, a fost om de marketing, ultimul ei job fiind de brand manager pentru TVR Cultural. Acum locuiește în Portugalia și își desfășoară activitatea profesională în mai multe domenii: artă, terapii alternative și bucătărie. Mai exact, face bijuterii de ceramică, s-a specializat în reflexoterapie și a deschis, împreună cu noul ei soț, un mic restaurant.
 
Încercările prin care trec românii care își schimbă profesiile peste graniță
 
Adrian povestește că experiența pe care a trăit-o în Africa este, de departe, cea mai dificilă din viața sa. De altfel, înainte să se mute acolo, mai întâi în Kenya, apoi în Tanzania, toți cunoscuții l-au sfătuit să n-o facă. S-a dus, însă, pentru că urma să primească un salariu de cinci ori mai mare decât în țară și pentru că mereu și-a dorit să vadă alte colțuri de lume.
 
„Am lucrat trei ani în Nairobi, capitala Kenyei, de unde am plecat din cauza unui atac terorist într-unul dintre mallurile din oraș și a problemelor zilnice cu somalezii. Am fost apoi acceptat într-o altă multinațională. Am făcut un training de trei luni în Bulgaria, după care am revenit în Africa, de această dată în Tanzania.” El recunoaște că, de când a plecat la capătul lumii, totul s-a schimbat în viața lui, de la dispariția datoriilor la bancă până la starea civilă. S-a căsătorit cu o fată din Republica Moldova, pe care a întâlnit-o în Kenya, iar cu banii câștigați în Africa și-a cumpărat două proprietăți în România.
 
Grațiela nu s-a pregătit profesional pentru schimbare, întrucât nu avea idee ce va face. Schimbarea de viziune asupra muncii s-a produs când a început să se cunoască mai bine. „A fost ca un salt în gol. Am predat controlul, am ieșit din ritmul în care trăiam și am găsit unul potrivit introspecției, meditației, contemplării. De când am plecat din țară, mi s-a schimbat perspectiva. Văd lucrurile diferit față de cum le vedeam”, spune Grațiela. Ea și-a dat seama că timpul e o resursă neprețuită, așa că nu-l mai irosește, și că sacrificiul și efortul sunt goale, așa că s-a oprit din activitățile care le presupun. Pe deasupra, mărturisește c-a devenit foarte atentă la nivelul de mulțumire pe care îl are când face ceva. „Obstacolul cel mai mare a fost, și încă este, să fac liniște în gânduri ca să mă aud pe mine, cea adevărată. Una peste alta, aș putea spune că, de când sunt în Portugalia, trăiesc mai conștient, mai armonios și mai cu rost”, subliniază Grațiela.
 
Teama de eșec și cea de a nu fi acceptat, stări comune pentru românii plecați să se reinventeze
 
Reconversia profesională într-o altă țară decât cea de origine vine la pachet cu anumite particularități, pentru că apare solicitarea ca persoana să se acomodeze la noua situație pe mai multe paliere ale vieții sale. Stările prin care trec adesea românii plecați să se redescopere într-o altă țară sunt, printre altele, teama de eșec, teama de a nu fi acceptat din cauza diferențelor și cutumelor culturale sau nesiguranța și instabilitatea financiară, mai ales la început de drum, atrage atenția psihoterapeuta și consiliera în carieră Flori-Ana Andronache. Iar asta nu e tot.
 
„O altă problemă este tendința de a accepta joburi sub nivelul competențelor profesionale, dar care sunt mai bine plătite ca în țară. Din această cauză, pot apărea stări diverse, precum scăderea stimei și încrederii în sine, frustrare sau stres”, punctează psihoterapeutul. Pe lângă toate acestea, Flori-Ana Andronache subliniază că pot apărea și alte stări, în funcție de context: deznădejdea (provenită din dificultatea obținerii unui loc de muncă), sentimentul de singurătate (pentru cei care pleacă pe cont propriu, fără familie sau prieteni), sentimentul de inferioritate (pentru cei care nu stăpânesc limba sau sunt trădați de accent), dezamăgirea (când rezultatele întârzie să apară), dar și entuziasmul, sentimentul de libertate și eliberare (când tranziția e dorită, și nu autoimpusă).
 
Pentru românii plecați să-și găsească un rost în străinătate, adaptarea poate dura de la câteva luni până la câțiva ani, în funcție de personalitate, vârstă (cei mai tineri sunt mai deschiși la nou), sistem de valori sau standarde proprii. „E un drum lung de parcurs până când persoana respectivă devine satisfăcută pe plan profesional. Adaptarea se produce în mai multe faze. Prima e cea de căutare și așezare, de «unde sunt și încotro mă îndrept», apoi urmează cele de creștere și dezvoltare, de consolidare, de maturitate și, în sfârșit, cea de relaxare – de asumare a maturizării profesionale, care are loc când reconversia s-a încheiat și omul a depășit dificultățile cu care s-a confruntat”, explică psihoterapeuta.
 
Ce le lipsește românilor plecați afară și ce nu

 
Grațiela Andrei Peralta afirmă că cel mai mult îi lipsesc spiritul de aventură, umorul și „incredibila inteligență practică” ale românilor. „Pe de altă parte, nu mi-e dor deloc de nepăsare, șmecherie și intoleranță, lucruri caracteristice în România”, spune ea. Oricum, Grațiela nu regretă nimic din ce a făcut și se simte recunoscătoare pentru toate întâmplările și toți oamenii din viața sa.
 
„N-aș putea să spun doar câteva lucruri cărora le duc dorul, pentru că mie îmi lipsește România ca tot unitar. Familia, prietenii, cunoștințele, libertatea vieții, parcurile. Pentru că aici, în Africa, nu este tocmai la îndemână să ieși oricând și oriunde simți nevoia. Cel mai banal exemplu: în Tanzania, o ieșire în parc înseamnă o grămadă de riscuri, pentru
că-i posibil să fii abordat de diverși indivizi doar pentru că ești alb”, povestește Adrian Ceret.
 
Pe lângă toate acestea, ca oricărui român plecat peste mări și țări, lui Adrian îi lipsește mult mâncarea din țară. Deoarece, în Africa, alimentele pentru europeni sunt foarte scumpe. „Dacă nu vrei să mănânci ce mănâncă localnicii, trebuie să scoți destui bani din buzunar. Pe deasupra, paleta din care să alegi e destul de restrânsă”, completează el.
 
Cum treci mai ușor printr-o reconversie profesională în străinătate
 
Psihoterapeuta Flori-Ana Andronache are câteva recomandări pentru românii care își schimbă profesia într-o țară străină. Astfel, pentru cei care nu își permit consiliere psihologică, e important să cultive/mențină o relație constantă cu o persoană de atașament, fie de acasă, fie un român care stă în țara respectivă și se află în aceeași situație. „Acest tip de relații descarcă tensiunea psihică și te ajută să găsești eventuale soluții la dificultățile resimțite”, subliniază psihoterapeuta.

De asemenea, e esențial ca cei aflați într-o asemenea situație să-și stabilească foarte clar obiective mici, de etapă, din aproape în aproape, și să le reevalueze periodic. „Obiectivele mari sunt mai greu de atins, iar drumul până la ele e lung și poate să devină dezamăgitor. De asta e bine să ai o gândire pragmatică. Spre exemplu, e OK să accepți un job temporar care să-ți asigure traiul de zi cu zi, dar nu trebuie să te oprești din căutări până nu ajungi la jobul mult-visat”, mai spune Flori-Ana Andronache. În același timp, ea recomandă ca pe perioada reconversiei profesionale oamenii să fructifice pe cât posibil timpul liber, să fie deschiși la optimizare, precum și să se conecteze la toate aspectele bune din prezent, modalitate care ajută la reîncărcarea bateriilor.
 
Grațiela Andrei Peralta le sugerează românilor să-și pună câteva întrebări înainte de a-și schimba domeniul de activitate într-o altă țară: „Ce mă bucură să fac?”, „Ce talente am?” și „Cum le pot manifesta în așa fel încât să servesc și lumii, și mie?” Pe de altă parte, Adrian Ceret spune că, oricât de bine te-ai pregăti profesional, ca să reușești în străinătate ai nevoie și de un pic de noroc. „Este clasic ce spun, dar am simțit pe pielea mea că e adevărat. Ai nevoie de noroc, de o doză de nebunie și de dorința de a ajunge cât mai sus. Orice activitate poate fi sortită eșecului, nu îți rămâne decât să mergi mai departe. Nu e vorba despre speranță, ci e vorba despre stăruință”, încheie el.


Articol preluat din numărul 241/octombrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici   

0 comentarii 3718 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter