Actual

SUNTEM UN POPOR VEGETAL? Răspunsul dat de un cunoscut psihanalist

Daniela Oancea › Vin, 2017-04-14 11:42
Chiar dacă nu este întru totul de acord că o anumită trăsătură psihologică ar putea fi caracteristică românilor sau reprezentanților unei singure etnii în general, psihanalistul Alfred Dumitrescu admite că „anumite moduri de funcţionare psihică" şi, implicit, „de relaţionare" sunt semnificativ mai prezente în spaţiul cultural românesc şi în cel sud-est european.
„Deşi ceea ce numim agresivitate pasivă ‒ un ansamblu de modalităţi indirecte sau mascate de exprimare a opoziţiei ‒ are cam aceleaşi surse indiferent de etnie sau de zona geografică, ea constituie totuși un element constant în arsenalul românesc de mijloace adaptative.”

Vorbind despre agresivitatea pasivă ca despre un mijloc adaptativ, psihanalistul Alfred Dumitrescu trimite la cauzele prevalenţei sale în spaţiul românesc şi anume „sentimentul cronic de inferioritate”, „trăirea de-a lungul unor lungi perioade de timp a sentimentului de a fi supuşii lipsiţi de putere ai unor stăpâni, deopotrivă detestaţi şi idealizaţi".

 
CULTURA MILENARĂ A JUPÂNULUI/ŞEFULUI

Agresivitatea pasivă este arma celor dezarmaţi, este ultima redută de rezistenţă a celor prinşi în bucla repetitivă a neputinţei şi resentimentului. „De aici şi această milenară «cultură a jupânului/şefului» caracterizată printr-un mare grad de ambivalenţă: urât şi ironizat pe ascuns, admirat şi invidiat pentru puterea sa discreţionară şi sursă deopotrivă reală şi fantasmatică a tuturor relelor, dar şi a tuturor binefacerilor posibile”.

„Agresivitatea pasivă poate fi un instrument adaptativ în anumite perioade şi situaţii în care, obiectiv şi realist, orice altă formă de rezistenţă ar duce la aneantizare, dar devine dezadaptativă în măsura în care, susţinută de confortul subiectiv pe care-l aduce pasivitatea şi complacerea în refuzul riscurilor şi responsabilităţilor, se instalează ca o modalitate facilă de asigurare a supravieţuirii în detrimentul creşterii, evoluţiei şi construcţiei pentru viitor.”

„Scopul fundamental al agresivităţii pasive este menţinerea statu-quo-ului şi evitarea oricărei schimbări, probabil şi pentru că se revendică dintr-o îndelungată experienţă a schimbărilor trăite subiectiv ca fiind dezavantajoase.”

Fie că vorbim despre familie, despre şcoală sau despre mediul de muncă, rădăcinile agresivităţii pasive sunt aceleaşi: dictatura lui „faci aşa pentru că aşa spun eu” în absenţa oricăror argumente și lipsa de consideraţie pentru limitele spaţiului fizic şi psihic al celor aflaţi într-o poziţie subordonată. Psihanalistul dă ca exemplu obiceiul practicat atât de către părinţi, cât şi de către şefi de a intra în încăpere fără să bată la ușă și impunerea unor norme arbitrare; valabile, vorba lui Grigore Alexandrescu ‒ «doar pentru căţei»”.

„Indiferent de mediul social, manifestările agresivităţii pasive sunt similare: aprobarea fără opoziţie (uneori chiar cu entuziasm) a ordinelor superiorilor urmată de refuzul constant – dar argumentat extrem de „creativ”– de a le pune în practică, procrastinarea la infinit a îndeplinirii oricăror sarcini, mimarea „neînţelegerii” că anumite sarcini trebuie îndeplinite sau îndeplinirea lor într-un mod atât de defectuos încât cel care le solicită sfârşeşte prin a se lăsa păgubaş.”

Prin exemplele enunțate, Alfred Dumitrescu demonstrează că agresivitatea pasivă „iese totdeauna câştigătoare”, deoarece „«practicanţii» ei au de partea lor doi aliaţi redutabili: pe de o parte, timpul ‒
în măsura în care, spre deosebire de activitate, pasivitatea ne pune la dispoziţie eternitatea. Pe de alta, absenţa oricărei dorinţe de schimbare ‒ ceea ce permite o considerabilă economie de energie. Mă întreb dacă nu cumva şi Ana Blandiana avea în minte o reprezentare asemănătoare atunci când a scris «Eu cred că suntem un popor vegetal».”

0 comentarii 5660 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter