Actual

Specialiștii o iau pe urma muncitorilor necalificați, spre Vest

Eugenia Mihalcea › Mar, 2016-03-22 10:58
Doar 4,58 milioane de angajați erau înregistrați, în octombrie 2015, în România. Acestora li se adaugă românii care muncesc la negru, dar și cei care au plecat să lucreze în străinătate. Cine sunt aceștia din urmă? 

Ani de zile s-a scris despre muncitorii necalificați, ajunși în Spania și Italia. Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) arată că aproape jumătate din familiile din România au cel puțin un membru plecat în străinătate. Ce nu spune statistica este că din 2014 au început să emigreze mai mulți români cu studii superioare, mai ales specialiști din domeniul medical și ingineri. Câți pleacă anual și unde pleacă devine din ce în ce mai greu de spus după ce piața muncii europene s-a deschis pentru români.

Numărul românilor plecați să lucreze în străinătate a fost estimat mult timp la circa 2–2,5 milioane. Abia în 2014, când s-au făcut publice datele recensământului populației, realizat în 2012, s-a putut vorbi despre cifre oficiale. Tot atunci s-a adus în discuție faptul că majoritatea românilor plecați la muncă peste hotare prestează muncă necalificată, fiind absolvenți de liceu sau de școli profesionale, școli de maiștri. Mai exact, 32% dintre românii cu joburi în străinătate erau absolvenți de liceu, 24% – absolvenți ai școlilor de ucenici și numai 6% persoane cu studii superioare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Dacă analiza aceasta s-ar opri la cifrele de mai sus, s-ar putea spune că nu absolvenții de învățământ superior pleacă în număr consistent să lucreze în alte țări, ci cei de liceu. Pe de o parte, afirmația este valabilă pentru perioada la care se referă recensământul. Pe de altă parte, datele INS nu scot în evidență două elemente esențiale care ne arată dinamica pieței muncii din România și efectele pe care le au aceste plecări.

În primul rând este important de precizat că românii cu studii superioare care pleacă la muncă în străinătate sunt în general tineri, cei mai mulți proaspăt absolvenți. În al doilea rând și chiar mai important, trebuie remarcat faptul că România se află pe ultimul loc în topul țărilor europene în privința numărului de absolvenți cu studii superioare, raportat la populație, potrivit datelor Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, fiecare absolvent de studii superioare care alege să lucreze în afara granițelor României contează.

Revenind la cifrele INS, acestea mai arată că Italia, Spania, Germania și Franța sunt țările de destinație pentru cei mai mulți români, iar grupa de vârstă cu cea mai mare consistență este cea de 30–40 de ani.

Politici de atragere a specialiștilor

Ce s-a schimbat din 2012 până în 2016? În primul rând trebuie să vedem ce se întâmplă în lume, în general: modelul tradițional al imigranților cu nivel scăzut de educație începe să fie înlocuit cu cel al imigranților foarte calificați.

Un studiu al agenției McKinsey, intitulat The World at Work: Jobs, pay, and skills for 3.5 billion people, preciza că în lume ar exista 75 de milioane de tineri care nu au un loc de muncă, dar și că 39% dintre angajatori au dificultăți în a găsi pe piața muncii calificările de care au nevoie. Confruntate, pe de o parte, cu această problemă a absenței de pe piață a unei forțe de muncă necesare dezvoltării economice și, pe de altă parte, cu o afluență tot mai mare de imigranți necalificați, țările occidentale au început să-și regândească strategiile în materie de migrație.

În Olanda, Danemarca și Suedia, de exemplu, au fost introduse taxe mai mari pentru studenții din spațiul extraeuropean și un sistem de burse pentru studenții foarte buni, pentru a-i motiva să rămână în țară.

0 comentarii 2268 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter