Piața Muncii/Employment

Importul de angajaţi străini, o posibilă soluţie pentru criza de pe piaţa muncii din România?

Constantin Pescaru › Vin, 2018-01-12 11:03
Guvernul României a aprobat intrarea în piaţa muncii a 7.000 de muncitori străini în 2018, adică cu 1.500 mai mulţi decât cel prevăzut pentru anul trecut. Ideea este că ţara noastră se confruntă cu un deficit acut de talente, datorat pe de o parte de exodul specialiştilor şi, pe de alta, de faptul că sistemul educaţional nu reuşeşte să ţină pasul cu realitatea din teren. Nu trebuie sa îi ignorăm nici pe cei care pur şi simplu nu vor să muncească, ci să trăiască din ajutoarele sociale. Aşa că am vrut să aflăm daca importul de mână de lucru poate fi o soluţia la acoperirea acestei "găuri".
Foto: Pixabay

Un raport al ManPowerGroup arată că România se situează pe locul trei, după Japonia și Taiwan, la deficitul de talente pe piața muncii.

Concret, 72% din angajatorii autohtoni au declarat că au probleme cu recrutarea muncitorilor calificați, inginerilor și operatorilor de producție, procent ce indică cea mai dificilă situaţie raportată vreodată în ţara noastră.

„Deficitul de talente raportat de angajatorii români a ajuns la o extindere fără precedent în istoria studiului din România, ponderea celor care întâmpină dificultăţi fiind dublă faţă de media europeană. În contextul unor intenţii de angajare favorabile, care în 2016 / 2017 şi-au atins şi depăşit deja nivelul istoric de optimism, competiţia pentru competenţele de care angajatorii au nevoie va deveni din ce în ce mai acerbă”, a declarat directorul de marketing pentru Europa în cadrul Manpower, Corina-Bianca Gonteanu, citată în prezentarea studiului publicat anul trecut.

Posturile care se ocupă cel mai greu sunt:

  • meseriaşi calificaţi
  • muncitori
  • ingineri
  • operatori producţie.

În topul posturilor dificil de ocupat se regăsesc şi şoferii (locul 5), personalul pentru hoteluri şi restaurante (locul 6), programatori (locul 7), vânzători (locul 8), contabili (locul 9) şi manageri (locul 10).

În opinia angajatorilor, principalele motive pentru care există o criza acută de talente sunt:

  • lipsa candidaţilor disponibili, adică numărul redus de candidaţi (spun 35% din angajatori)
  • lipsa competenţelor specifice rolului (21% din angajatori)
  • lipsa de experienţă practică (18%).

Pentru a contracara deficitul de talente, cei mai mulţi angajatori (52%) oferă beneficii şi avantaje suplimentare candidaţilor, 51% investesc în dezvoltarea personalului existent, iar 48% oferă pachete salariale mai mari.

Dar în unele domenii se mai întâmplă un lucru interesant: importul de mână de lucru. Iar cum cererea e tot mai mare în HORECA şi construcţii, numărul muncitorilor străini vor creşte.

"Importul de angajați cred că este acum mai degrabă o oportunitate decât o amenințare pentru România, având în vedere numărul mic, comparativ cu alte ţări", spune Viorel Panaite, Managing Partner Human Invest & Ken Blanchard Romania, pentru Revista CARIERE.

De exemplu, Germania a decis să integreze valurile de imigranți în scopul acoperiri unei părți a deficitului de pe piață forței de muncă. Şi şi-a asumat un risc, care însă pare că a dat roade, per total.

Conform cifrelor provizorii publicate la începutul anului de Oficiul federal de statistică (Destatis), numărul persoanelor ocupate a crescut cu 1,5% anul trecut până la nivelul record de 44,3 milioane de persoane. Un număr total de 638.000 de locuri de muncă au fost create anul trecut în Germania, cel mai mare din 2007 încoace.

"Creşterea participării pe piaţa muncii şi un aflux de muncitori străini au contracarat impactul negativ al evoluţiilor demografice asupra gradului de ocupare", se arată într-un comunicat de presă al Destatis.

Per ansamblu, rata şomajului în Germania, a scăzut până la 3,7% în 2017, de asemenea cel mai scăzut nivel de după reunificarea Germaniei în 1990.

Evoluţia favorabilă a pieţei muncii este rezultatul creşterii robuste a Produsului Intern Brut al ţării timp de opt ani la rând. Potrivit institutului Ifo, economia Germaniei ar urma să înregistreze o creştere peste medie de 2,6% în 2018, în timp ce gradul de ocupare va ajunge la 44,8 milioane persoane în acest an şi la 45,2 milioane DE persoane în 2019.

"E posibil să mă înșel, dar prezența mai multor angajați străini in România, poate cu o etică a muncii de calitate superioară, și care vor ocupa o parte din deficitul de forță de muncă, ar putea fie să îi trezească la o realitate rece pe românii care încă nu s-au decis dacă să accepte sau nu ofertele existente, fie să îi ajute să descopere oportunitățile pe care nu le văzuseră până in acel moment", mai spune Viorel Panaite.

NEPALEZII S-AU ADAPTAT CEL MAI BINE

Corina Constantin, care conduce agenţia de recrutare Multi Professional Solutions SRL, ce aduce muncitori din Asia să lucreze în ţara noastră, spune că cea mai bună inserție pe piața muncii din România o au nepalezii până acum. Următoarele "ţinte" - adică state în care se încearcă încheierea unor parteneriate în ceea ce priveşte importul de angajaţi - sunt India şi Sri Lanka.

"Odată ce vin în România, se formează comunități și, găsind condiții bune de lucru și trăi în țară noastră, își aduc rudele, prietenii, etc.", explică Corina Constantin pentru Revista CARIERE.

Ea susţine că, dintre domeniile care au mare nevoie de angajaţi dar nu mai găsesc doritori în ţară, HORECA ar fi în prim-plan. Dacă ne gândim la numărul de persoane pe care le poate atrage, atunci în domeniul construcțiilor este nevoie de mii de oameni în România. Încet, încet și agricultură adopta această soluție, dar și în producție este nevoie de muncitori din Asia, mai spune Corina Constantin.

Români capabili să ocupe locurile de muncă disponibile am fi avut, numai că mulţi au ales calea străinătăţii. Iar pentru a împiedica exod, ei trebuie să găsească aici condiții de trai decente: servicii sociale și medicale care să le dea încredere că pot avea o viață bună în România, ajutor pentru incluziunea pe piață muncii, consiliere în privința carierei încă din școală generală/liceu și salarii mai mari în anumite domenii în care angajatorii le pot oferi dar urmează această modă a salariului minim pe economie, punctează Corina Constantin.

CE FACEM CU EXODUL CREIERELOR?

Însă România se află pe locul al doilea în lume, după Siria, la ritmul de creștere a diasporei.  Aşa că ce am putea face pentru a reține în țară o parte mai mare a forței de muncă sau de a-i încuraja pe cei plecaţi să se întoarcă?

"Sunt convins că se fac deja astfel de eforturi și de către mediul privat și de către instituțiile statului, dar nu este deloc simplu, așa cum vedem rezultatele din alte țări europene. Pentru acele ocupații care cer realizarea unor procese repetitive și care vor fi înlocuite doar peste un număr mai mare de ani de roboți (ex agricultură, construcții), atragerea celor care lucrează în străinătate prin salarii, prin roluri cu responsabilități de supervizare și prin investiții făcute în creșterea lor profesională, ar putea fi o opțiune de experimentat. Cei care visează la a-și face propria afacere în România fructificandu-și experiențele internaționale li s-ar putea propune programe de susținere a inițiativelor lor antreprenoriale.

Specialiștii și experții cu calificări înalte și inovatori, indiferent de țara lor de origine, sunt cei mai mobili, mereu in căutare de exprimare și satisfacție profesională, într-un mediu profesionist de lucru. Indiferent de domeniu, ei sunt atrași de proiecte ambițioase prin care se simt mândri de contribuția pe care o au, proiecte care sunt conectate la ritmul global din domeniile respective, care oferă posibilitatea de a lucra alături de alți profesioniști internaționali buni și care urmăresc o îmbunătățire majoră pentru societatea românească", spune Viorel Panaite.

Dar să nu uităm că migraţia forţei de muncă e ceva normal într-o lume globalizată.  La începutul anilor 2000, în anii premergători intrării României în UE, ideea era că trebuie să înțelegem ce înseamnă prezența noastră în piață unică și care vor implicațiile: printre altele, să știm să facem față competiției produselor de import care ne vor invada piață și exodului de forță de muncă de toate felurile (tineri cu potențial, lucrători necalificați sau profesioniști bine pregătiți). Deci știam că forța de muncă va începe să circule liber și va trebui să găsim soluții când vor apărea deficitele, așa cum au făcut și alte țări, arată Viorel Panaite.

"De exemplu, foarte mulți medici din Marea Britanie au plecat în Australia pentru un trai mai bun și au lăsat multe locuri libere: a început astfel o campanie de atragere a specialiștilor din Europa de Est, inclusiv din România (Marea Britanie are încă un deficit foarte mare de medici și asistente în sistemul de sănătate). Italienii deveniseră prea scumpi pentru multe afaceri din HoReCa în Italia, au apărut angajații români, mai ieftini, iar apoi concetățenilor noștri au început să le ia locurile de muncă din acest domeniu angajați din Asia, mult mai ieftini decât românii. Deci nu cred că este un paradox faptul că forță de muncă circulă liber între țări, e chiar un principiu fundamental al UE", aminteşte specialistul.

CUM ÎI FACEM PE TINERII TALENTAŢI SĂ RĂMÂNĂ ÎN ŢARĂ ŞI PE SPECIALIŞTII SENIORI SĂ FIE MOTIVAŢI ŞI SĂ ÎŞI FACĂ TREABA ÎN CONTINUARE AICI? 

Într-o lume globală, tinerii buni și care au aspirațîi profesionale își caută oportunități de învățare, de creștere și de maturizare pe toate meridianele planetei, nu doar în țara lor natală. E ceva normal, după cum remarcă Viorel Panaite. Ei sunt atrași în primul rând de reputația și clasamentul universităților în topurile internaționale de profil. Aceste școli, extrem de preocupate de locul lor în topuri, au o întreagă cultură instituțională care pun studentul în centru și oferă experiențe de învățare multi-culturală, prin diversitatea mare a țărilor de origini din care provin studențîi lor. În al doilea rând, au metode și mijloace de predare moderne și parteneriate foarte bune atât cu alte școli din întreagă lume, cât și cu organizații din diverse țări în care studenții își pot realiza proiectele care îi pasionează.

"Astfel, tinerii ambițioși simt că sunt conectați la un ritm global și cresc odată cu acesta. Cred că am putea păstra mai mulți tineri buni și ambițioși în țară dacă universitățile noastre vor deveni și ele mai ambițioase și vor propune potențialilor candidați mai mult decât informații de calitate și profesori bine pregătiți. E nevoie să-și modernizeze cultura instituțională, mijloacele de lucru, și să îmbogățească întreaga experiență de învățare și de creștere profesională pe care o promit candidaților și o oferă studenților. Iar odată terminată facultatea, acești studenți buni vor rămâne în țară dacă vor fi implicăți în proiecte ambițioase și relevante pentru îmbunătățirea societății noastre – atât în mediul privat, cât și în instituțiile publice", spune Viorel Panaite.

În ceea ce îi privește pe seniori, el nu crede că politicile sociale guvernamentale ar putea influența prea mult și – fără a analiza date din sfera asta – crede că sunt relativ puțini angajați cetățeni români care își doresc să emigreze pentru prima dată și să înceapă să lucreze în străinătate după vârsta de 45 de ani.

"Nu știu dacă este un trend în România, dar în jurul meu observ tot mai mulți oameni în jurul vârstei de 45 de ani care mai degrabă se reîntorc în țară din diverse aventuri internaționale de aproximativ 10 – 15 ani. Unii au muncit pe șantiere sau în comerț, alții erau directori regionali în companii mari multinaționale și răspundeau de teritorii extinse. Dacă generația seniorilor de 45 – 50 de ani își asumă rolul de mentor pentru studențîi buni și ambițioși și pentru tinerii proaspăt angajați și se va implica pentru a contribui la creșterea calității experienței elevilor din școli și universități, toată lumea va avea numai de câștigat", încheie specialistul.

0 comentarii 712 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter