Actual

În păduri răsună DRUJBA! Tu o auzi?

Daniela Oancea › Joi, 2015-05-07 11:01



Faptul că exploatăm lemnul ca resursă, în loc să îl procesăm pentru a adăuga valoare materiei prime, este, în sine, un mod păgubos de a face business pentru România. „România și românii nu câștigă mai nimic din propriile păduri pe care le exportă în forme brute (lemn rotund și cherestea). Se poate spune că exportăm locuri de muncă, pe care le-am putea ține în țară dacă pădurile ar da lemn pentru produse finite, fabricate în România”, spune Gabriel Păun, președintele Agent Green și unul dintre cei mai energici activiști de mediu. „În prezent, în mai puțin de 1% din suprafața României nu se aude drujba, iar tăierile sunt permise de Romsilva chiar și în Parcurile Naționale, ultimele temple ale naturii.”

De ce să ne pese?

„Pădurile ne dau oxigenul pe care îl respirăm. Cele virgine reprezintă în România casa a 7.000 de urși, spre deosebire de aparent frumoasa Elveție, care nu mai are nici măcar unul. Munții Semenic adăpostesc cele mai vaste făgete virgine din Europa, o ultimă mostră din ce era continentul nostru după ultima glaciațiune. Munții Retezat – Godeanu – Țarcu adăpostesc ultimul peisaj forestier intact din zona de climă temperată a Europei.”

Se spune că în România, la fiecare trei secunde, este furat un arbore pentru care natura a muncit 100 de ani. „Nu se știe exact câtă pădure dispare pe secundă, dar, văzută de sus, țara arată ca un puzzle cu o pădure din care lipsesc trei sferturi din piese, iar sfertul rămas nu e tocmai verde”, semnalează Gabriel Păun, Președintele Agent Green.

Parcurile naționale și naturale ocupă o mică suprafață a României, dar sunt cruciale pentru viitorul biodiversității și un tezaur de păstrat pentru generațiile viitoare. Pe măsură ce pădurile României s-au rărit, presiunea a devenit uriașă chiar asupra pădurilor din parcurile naționale.

În cifre, fondul forestier este de aproximativ 6,5 milioane de hectare de pădure, ceea ce înseamnă cam 26% din suprafața României, sub media europeană a gradului de împădurire de 32%. „Ceea ce este și mai trist e că vârsta pădurilor este în scădere, la fel și volumul în metri cubi de lemn la hectar. În ultimele două decenii, aproape că s-au epuizat pădurile bătrâne de conifere, iar în ultimii zece ani s-a intrat puternic în pădurile de stejar și de fag. Se taie legal prea mult, iar ce este ilegal de multe ori se legalizează.”


• Romsilva a administrat 23 de parcuri naţionale în ultimii 10 ani; doar şapte dintre ele au un plan de management aprobat;
• se taie legal din păduri extrem de valoroase, chiar şi virgine. Zonarea internă a parcurilor este haotică: nu există zone-tampon în împrejurimile parcurilor pentru a le proteja de ameninţări, iar de multe ori zonele de protecţie strictă sunt la marginea parcurilor;
• păduri de o valoare inestimabilă din zona Râu-Şes din Retezat se taie încă din primăvara anului 2014. Lemnul din Retezat a ajuns la o fabrică din Sebeş, unde a devenit material de foc pentru şemineuri, brichete şi peleţi care se vând în supermarketuri, benzinării şi magazine de bricolaj din Europa de Vest. Făgetele seculare din Parcul Naţional Semenic se exportă în ţările arabe, iar lemnul din Parcul Naţional Domogled, în China;
• Gabriel Păun propune o hotărâre de guvern care să stopeze tăierile din parcurile naţionale şi naturale şi cere guvernului Ponta să operaţionalizeze Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP) care să fie condusă de specialişti în domeniul conservării biodiversităţii, şi nu de Romsilva.

Nu în ultimul rând, activiștii de mediu reclamă că noul președinte al țării nu este interesat de parcurile naționale și încurajează în continuare companiile străine să devasteze pădurile. „Președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii care aduce o serie de modificări și de completări Codului silvic, apreciind că «intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei, și să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminatoriu»”.

Cauză și efect: Retrocedările și tăierile ilegale

Există o foarte strânsă legătură între retrocedări și tăierile ilegale. „E firesc ca oamenii să își primească pădurile înapoi, dar România nu a fost pregătită să facă acest pas cu cap. Procesul a fost grăbit, în vreme ce legislația nu a fost pregătită. Au fost un haos legislativ și un perpetuu provizorat la ministerele de resort pentru păduri.” Altfel spus, „s-au schimbat miniștri pe bandă rulantă, nu a existat continuitate”, și până acum activiștii de mediu nu au avut un partener de discuție stabil.

Citește și Primul PROTEST masiv împotriva defrişărilor din România

„O mână s-a spălat pe alta, în vreme ce structuri de crimă organizată s-au format: de la pădurar, șefi de ocoale și direcții silvice, notari, cadastriști, oameni de afaceri până la miniștri și parlamentari. Sistemul este atât de căpușat, încât ne vine greu să răzbatem cu succes. Căutăm cu disperare un procuror care să colaboreze cu noi pentru a organiza flagrante în cazurile în care avem dovezi clare că s-a încălcat legislația”, povestește preşedintele Agent Green.

Articolul integral poate fi citit în numărul de aprilie al Revistei CARIERE.

 


Acest material a fost publicat în ediția cu numărul 216 a revistei CARIERE. Revista CARIERE poate fi găsită la punctele de presă Inmedio, Relay și One Minute.

Pentru informații privind abonamentele ne puteți contacta la secțiunea Abonamente.

0 comentarii 2685 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter