Actual, Piața Muncii/Employment

Ori e albă, ori e neagră? Salariul minim NU va creşte în 2018 la 2.000 de lei, cu toate că aşa e prevăzut în programul de guvernare

Constantin Pescaru › Lun, 2017-07-10 16:43
Salariul minim va ajunge la 1.550 de lei în 2018, nu la 2.000 de lei, aşa cum prevede programul de guvernare al Cabinetului Mihai Tudose.
Foto: Pixabay

"Această valoare nu va fi impusă de Guvern, salariul minim de 2.000 de lei. Probabil, dintr-o greşeală, s-a tot rostogolit asta în spaţiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor, 1.650, 1.750. La anul, poate printr-o nouă prezentare a sistemului de impozitare, salariul brut să fie egal cu cheltuiala totală a angajatorului, (...) dar salariul minim, aşa cum îl ştie toată lumea, va creşte cu 100 de lei", a spus Liviu Dragnea, şeful PSD, citat de News.ro

Totuşi, in programul de guvernare al Cabinetului social-democraţilor condus de Mihai Tudose, depus în Parlament, prevede clar creşterea salariului minim la 2.000 de lei în 2018.

"Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 şi 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020", potrivit documentului.

Suma de 1.450 lei pentru 2017 era însă prevăzută în vechiul program de guvernare, cel asumat în campania electorală şi aplicat până în iunie de Sorin Grindeanu.

Creşterea atât de acută a salariului minim, aşa cum prevedea programul de guvernare al Cabinetului Tudose, a atras critici.

Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR), a atras atenţia, într-un studiu, că majorarea salariului minim cu 27%, până la 2.000 de lei brut în 2018, va lăsa tinerii fără joburi şi va avea efecte nefaste asupra firmelor.

"Creşterea şomajului în rândul tinerilor, în condiţiile în care aceştia reprezintă segmentul cu experienţa cea mai redusă din forţa de muncă. Conform cifrelor Eurostat (...), deşi rata generală a şomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE (şi aproape de şomajul natural în marile oraşe), situaţia arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%", arată studiul.

Alte efecte nocive ar fi accentuarea polarizării şi creşterea diferenţelor dintre companiile mici şi cele medii sau mari şi descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci când există impredictibilitate cu privire la evoluţia viitoare a cadrului fiscal şi altor cheltuieli, mai arată studiul de impact.

Citeşte AICI analiza completă.

0 comentarii 714 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter