Imigrant în România, caut loc de muncă: Profilul străinilor care vin la noi şi vor să lucreze

Profilul reiese din studiul „Impactul imigraţiei asupra pieţei muncii din România”, realizat de Centrul de Cercetare și Documentare în Domeniul Integrării Imigranților (CDCDI) din cadrul Asociației Române pentru Promovarea Sănătății. 

Ideea este că imigranţii sunt aproape invizibili pe piaţa muncii de la noi, astfel că autorităţile nu consideră că este nevoie de adaptarea legislaţiei la nevoile lor. În fapt, străinii reprezintă doar 0,3% din populaţia României, iar doar o parte dintre ei au un job (mai exact, e vorba de 10% din imigrantii apţi de muncă).

Totuşi, ei reprezintă o resursă neglijată. Cu o populaţie îmbătrânită şi cu un deficit de profesionişti, ţara noastră i-ar putea ademeni pe imigranţii cu calificări înalte. Doar că e nevoie de câteva schimbări care sa le faciliteze accesul pe piaţa muncii din România.

Studiul arată că cele mai mari obstacole identificate de imigranţi sunt legate în principal de barierele de limbă, care reprezintă un blocaj pentru obţinerea de informaţii. De asemenea, alte impedimente sunt legate de diferenţele culturale, de necunoașterea drepturilor migranților de către autorități, încălcări ale condițiilor de muncă de către angajatori și discriminare.

În plus, au fost semnalate procedura extrem de lungă și anevoioasă a recunoașterii studiilor finalizate în state terțe și blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale.

De cealaltă parte, imigranţii care au afaceri in România sau care vor să meargă pe calea antreprenoriatului au reclamat faptul că le e greu să obţină finanţare şi să înţeleagă legislaţia. De altfel, există şi plângeri legate de discriminarea în raport cu autorităţile, în sensul că au reclamat că patronii străini sunt mai des vizaţi de controale.

Profiulul imigranţilor din ţara noastră

• De ce vin la noi imigranţii

Studiul arată că principalul motiv pentru care vin la noi a fost acela al reîntregirii familiei, care a adusîn 2015 în țară 26.591 de persoane, adică circa o treime din numărul total de imigranţi, iar pe locul al doilea se află studiile (14.628 de persoane).

Aceste cifre sunt în creştere faţă de 2014.

Pe de altă parte, imigranţii care vin la noi dintr-un motiv economic (angajare sau antreprenoriat) sunt în declin faţă de alţi ani. Astfel, criza a redus la mai mult de jumătate numărul străinilor care vin la noi din acest motiv. Potrivit studiului, in 2008 au fost înregistraţi 13.699 de persoane din această categorie, iar in 2015 – doar 5.409.

• Structura pe grupe de vârste şi sexe

În perioada 2008-2015 s-a păstrat raportul de 60% bărbaţi şi 40% femei, dar şi tendinţa ca imigranţii să fie preponderent tineri, apţi de muncă.

• Unde ajung imigranţii

După județele de reședință, cei mai mulți dintre imigranți pot fi regăsiți în municipiul București – 22.669 și în județul Ilfov – 5.753 (împreună, cele două unități teritoriale găzduiesc aproximativ 44% din numărul total de imigranți din România). La polul opus se situează județele Covasna, Harghita, Sălaj și Gorj, fiecare cu mai puțin de 200 de imigranți.

• Ce muncesc

Distribuţia avizelor de muncă dupa ocupaţii arată că există o prezenţă constantă în România a bonelor, fotbaliştilor şi sudorilor. De asemenea, străinii preferă activităţi de comerţ şi servicii, alegând meserii precum lucrător comercial, vânzător şi bucătar.

Însă în ultimii ani se remarcă o creştere a imigranţilor care se angjeză la noi ca specialişti în calculatoare şi sisteme software, dar şi ca tehnicieni.

• De unde vin imigranţii

Iată topul după ţările de provenienţă (cifrele sunt aferente anului 2015):

Moldova: 9.455 persoane

Turcia: 8.804 persoane

China: 7.559 persoane

Siria: 4.540 persoane