Actual, Work&life balance, Analize

THE GIG ECONOMY. Tehnologia pieţei muncii interconectate decide unde, când şi pentru cine lucrați!

Daniela Oancea › Joi, 2017-06-29 12:56
Piaţa muncii interconectate care face parte din aşa-numita „gig economy” – unde oamenii cumpără şi vând servicii şi proiecte prin intermediul platformelor online – ar putea ajunge să valoreze până în 2020 aproape 63 de miliarde de dolari la nivel global. Munca interconectată este tema centrală a ultimei părți a serialului nostru dedicat atitudinii românilor față de muncă.  

Formată din platforme de networking profesional și freelancing, din aplicaţii pentru munca la distanţă şi platforme online globale de tip teleconferinţă, piaţa muncii interconectate însumează 2% din totalul pieţei de recrutare.

PwC apreciază că potenţialul de creştere al acestui segment este foarte mare în următorii cinci ani, dat fiind că numărul de oameni care lucrează în regim flexibil, part-time sau pe bază de contract de prestări servicii va creşte. Raportul The Future of Work arată că aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari sau prestatori de servicii.

Aproape o treime dintre companii (31%) afirmă că îşi construiesc strategia de dezvoltare a resurselor umane pe baza creşterii popularităţii carierei de liber-profesionist, angajând o varietate de oameni, în funcţie de necesităţile care apar în companie. Unul dintre scenariile luate în considerare în raport este cel care prevede o lume în care companiile sunt puse sub presiune de firmele antreprenoriale dinamice şi inovatoare care se axează pe tehnologia ce conectează forţa de muncă online.

Aceste firme au o echipă de bază ce promovează principiile şi valorile companiei, folosind mai departe tehnologia care conectează forţa de muncă pentru a atrage restul profesioniştilor pe bază de proiect, doar când este nevoie.

„Piaţa muncii este în schimbare. Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT, de design sau de scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească pe măsură ce tot mai mulţi profesionişti descoperă avantajele antreprenoriatului. În acelaşi timp, credem că noua generaţie de companii antreprenoriale din România va fi din ce în ce mai deschisă la ideea de a angaja liber-profesionişti pentru proiecte punctuale, păstrându-şi astfel o schemă de personal suplă şi ţinând costurile sub control”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.
 
„În următorii cinci ani, am putea ajunge la situaţia în care pe piaţa muncii oamenii se vor prezenta mai degrabă ca membri dintr-o anumită reţea profesională sau cunoscători ai unei competenţe, şi nu ca angajaţi ai unei companii individuale. Această tehnologie nouă ajută companiile să devină mai agile, să-şi gestioneze eficient nevoia de competenţe şi să răspundă la schimbările pieţei”, a adăugat Ionuţ Simion.
 
„Cu toate acestea, ascensiunea muncii interconectate ridică o serie de întrebări cu privire la viitoarea protecţie socială aferentă locurilor de muncă – cum ar fi pensiile, ajutoarele sociale şi de sănătate. Cum vor fi ele asigurate şi cum vor putea angajatorii să aibă grijă de forţa de muncă aflată mereu în tranziţie? De aceasta este necesară o amplă dezbatere publică în vederea adaptării sistemului de asigurări sociale şi de sănătate”, declara pentru presă Ionuț Simion.
 
Impactul digitalizării asupra businessului văzut de Dorin Bodea
 
Astăzi, din punct de vedere economic, digitalizarea (noile tehnologii și internetul) este cuantificată prin: reducerea timpului de cumpărare, scăderea costurilor pentru consumatori (și companii), creșterea siguranței la locul de muncă. „World Economic Forum ne arată că acele companii care au realizat transformarea digitală au o profitabilitate în medie cu 26% mai mare decât cele tradiționale. Dar digitalizarea are și costuri semnificative.

De exemplu, Bureau of Labor Statistics din SUA estimează că pentru perioada 2014–2024 vor dispărea, ca urmare a digitalizării companiilor, 7,5% dintre posturile de casieri, 8,5% dintre cele de funcționari administrativi și 5,8% dintre cele de asistenți administrativi. În consecință, nu este exagerat să afirmăm că toate posturile de rutină sunt puse în pericol ca urmare a digitalizării. Și, nicio companie care este atentă la competiție, la reducerea costurilor și maximizarea profitului nu va avea rețineri în a operaționaliza și implementa digitalizarea.”
 
„Modelul de business se schimbă, iar procesul de creare de plusvaloare va necesita alte tipuri de competențe, dintre care putem distinge două categorii: competențe «digitale» (generale și specifice, în funcție de tehnologia utilizată) și competențe emoționale (de dezvoltare de relații, empatie etc.).”

...la nivel psihologic și social

Digitalizarea își produce efectele și asupra transformării omului, explică Managerul Result Development. „Alessandro Baricco, în cartea Barbarii, vorbește despre apariția «omului orizontal» pentru care cunoașterea înseamnă conexiuni și nu aprofundare, ca în trecut. Barbarii (mutanții) suntem noi, așa cum vom arăta după schimbările generate de tehnologiile contemporane, în special internetul. Deja anumite semne nu doar psihologice, ci chiar neurofiziologice ale schimbării individului sunt irefutabile dacă ne uităm la noile generații. De pildă, concentrarea atenției vreme de câteva minute pe un anumit subiect îi plictisește pe cei mai mulți adolescenți de astăzi și-i determină să caute un alt subiect. Cum anume? Prin conexiuni, firește.


„Exprimarea sinelui și autonomia (libertatea) domină sistemul de valori al majorității angajaților români. Totodată, majoritatea angajaților au nevoie de siguranța și stabilitatea jobului. Moralitatea și munca sunt pe ultimele două locuri în ierarhia valorilor lor.” - Dorin Bodea, Managerul Result Development

Desprinderea de trecut înseamnă, mai mult decât oricând, construirea unor noi realități virtuale individuale. Iar acum acest lucru este și posibil. «Conexiunile» oferă acces la cunoașterea universală la peste trei sferturi din populația lumii. Iar acest fenomen în desfășurare înseamnă «democratizarea cunoașterii», după cum o numește Vintilă Mihăilescu. Teoretic, oricine are acces la cunoaștere. Și, dacă ne gândim mai bine, aceasta presupune că elitele și specialiștii, așa cum îi concepem astăzi, vor dispărea într-un anumit orizont de timp. Sau, în mod paradoxal, oricine va deveni «elită» și «specialist» sau «expert».”


Articol preluat din numărul 238/iunie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici  
  

0 comentarii 724 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter