Nimeni nu experimentează dramatismul vieții în același fel!

Depresie. Din nefericire, depresia interferează dramatic cu viaţa ta de zi cu zi, atât pe plan emoţional, cât şi social sau chiar intelectual. Cauzele acestei tulburări a activităţii creierului uman sunt variate, multe dintre ele insuficient cunoscute încă, inclusiv factori genetici, biologici, de mediu şi psihologici. Poate să apară la orice vârstă, dar adesea se declanșează la tinereţe. În plus, depresia tinde să fie ceva mai frecventă la femei decât la bărbaţi.

Cele 11 provocări ale minţii și trupului

Depresie. Simptomele afecţiunii variază ca tipologie, severitate şi durată de la om la om. Bineînţeles, nu există doi oameni care să experimenteze o depresie majoră în acelaşi fel. Dacă ai experimentat cinci sau mai multe simptome dintre cele de mai jos, pe o perioadă mai mare de două săptămâni, e cazul să-ţi faci urgent programare la un psihiatru şi să iei măsuri.
 
1. Dispoziţie tristă, persistentă cea mai mare parte din zi.
 
2. Somn insuficient, treziri foarte matinale sau somnolenţă excesivă.
 
3. Apetit redus şi/sau scădere în greutate ori, din contră, apetit exagerat şi creştere în greutate.
 
4. Pierderea interesului faţă de activităţile anterior considerate plăcute.
 
5. Scăderea libidoului, a interesului pentru sex.
 
6. Nelinişte, iritabilitate.
 
7. Oboseală sau senzaţie de lipsă de interes.
 
8. Dificultăţi de concentrare, pierderi de memorie sau lentoare în luarea deciziilor.
 
9. Simptome fizice neplăcute, care nu răspund la tratament, cum ar fi: dureri de cap, tulburări digestive (diaree, constipaţie, meteorism, spasme abdominale) sau dureri cronice (spate, abdomen, zonă genitală).
 
10. Sentimente de vinovăţie, de lipsă de speranţă sau de devalorizare.
 
11. Gânduri suicidale.
 
Tratamentul real versus tratamentul virtual
 
Prima măsură indicată în asemenea situaţii este o evaluare medicală minuţioasă la un medic internist, pentru a elimina alte posibile afecţiuni de depresie. Odată excluse alte condiţii medicale, psihiatrul va pune diagnosticul şi va putea recomanda tratamentul adecvat.
 
Există o multitudine de tratamente farmacologice eficiente, alături de psihoterapie, asociere care s-a demonstrat net superioară în comparaţie cu abordarea unei singure metode. În mod absolut evident, e important să eviţi automedicaţia şi utilizarea neasistată de către un medic a informaţiilor care se găsesc la liber pe internet.
 
Altfel, se ridică problema intervenţiei cât mai rapide şi eficiente la primele semne de depresie. Mai ales că ţări cu un sistem de sănătate performant, cum ar fi SUA, au rate de maximum 40% în privinţa persoanelor cu depresie majoră care beneficiază de tratament adecvat.
 
Acestea pot fi regulile tale
 
Trebuie să știi că stresul profesional se poate transforma rapid și ușor în probleme medicale fizice sau psihice serioase. Dar, dacă înveţi să gestionezi corect acest stres, vei fi mai bine pregătit să faci faţă problemelor care te așteaptă. E esenţial, deci, să ţii cont de un set de reguli care reduc șansele de apariţie a depresiei:
 
1. Încearcă să nu-ţi faci griji pentru treburi pe care nu ai cum să le controlezi.
 
2. Găsește modalităţi de abordare a problemelor mai mici, care să-ţi dea un control mai bun asupra vieţii tale.
 
3. Pregătește-te din timp pentru evenimente stresante (cum ar fi un interviu pentru angajare).
 
4. Încearcă să privești schimbările ca pe nişte provocări, nu ca pe nişte ameninţări.
 
5. Găsește calea potrivită pentru a rezolva problemele cu ajutorul celorlalţi.
 
6. Bazează-te mereu pe prieteni, pe cei apropiaţi sau chiar pe ajutorul unui consilier.
 
7. Evită programele foarte aglomerate și fixează-ţi obiective realiste, care pot fi îndeplinite.
 
8. Fă sport regulat, mănâncă sănătos și dormi suficient.
 
Cele trei niveluri de abordare, pentru companii
 
De asemenea, relaţia firmelor cu angajaţii este un alt element fundamental pentru evitarea depresiei. Pentru a veni în sprijinul angajaţilor săi, companiile ar trebui să ţină cont de trei niveluri de abordare a mediului de lucru:
 
1. Să prevină stresul și să dezvolte rezistenţa pentru angajaţi.
 
2. Să le ofere acestora resurse materiale şi umane corespunzătoare, beneficii alternative celor materiale, informaţii medicale pertinente, acţiuni de screening medical şi psihologic.
 
3. Să intervină activ şi empatic în cazul angajaţilor afectaţi, să le faciliteze accesul la tratament de specialitate, precum și reintegrarea profesională după vindecare.
 
Mihai Câsu  - Medic primar psihiatru, Director Medical în cadrul Spitalului de Recuperare Polaris Medical și Şef secţie Psihiatrie – Polaris Medical

Articol preluat din numărul 236/aprilie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici