Strategie, Actual, Antreprenor

Între artă și scris: Cu arhitecta Diana Mâinescu, despre transformarea rodului imaginației!

Roxana Roseti › Lun, 2017-04-24 11:12
Arhitectura de calitate se obține prin cultură, și arhitectul se definește ca un creator pluridisciplinar cu o formație culturală solidă. Cel puțin așa ar trebui să fie. O arhitectură de calitate nu poate fi pusă în practică fără un comanditar care să înțeleagă demersul cultural, estetic și calitativ al unei lucrări destinate să dăinuie peste ani în văzul lumii.

Cred că, în prezent, construcțiile din țara noastră sunt influențate prea mult de preț și aspectul funcțional și se neglijează aspectul estetic, ceea ce aduce un aer cenușiu și anost în peisajul citadin. Influența clienților se simte prea puternic, iar arhitecții nu încearcă să ridice ștacheta. Din fericire, există și arhitecți pentru care orașul contează, ale căror lucrări ar putea exista oriunde în lume. Aceștia ar trebui să devină repere de profesionalism pentru generațiile tinere”, afirmă Diana Mâinescu, arhitect la Birou Individual de Arhitectură Diana Isidora Mâinescu, cea care, printre altele, a creat trofeele oferite în cadrul Galei Revistei CARIERE 2016 – OAMENI CARE NE INSPIRĂ.

Despre proiectele arhitectei sunt multe de spus, însă ceea ce o preocupă în ultimul timp este în special arhitectura destinată expozițiilor de artă, amenajarea spațiilor culturale și muzeale. Pentru că ea consideră că este o zonă în care se simte o lipsă acută în România, în care sunt multe de făcut. Pentru că vorbeam despre artă, un alt proiect pentru care lucrează este o platformă culturală online, care promovează artiștii români și realizările lor prin intermediul interviurilor și prezentărilor, atât scrise, cât și audio-video. „Cred că arta românească are nevoie să fie promovată, oamenii trebuie atrași către ea și artiștii încurajați să creeze. Arta este, în esență, cea mai pură formă a creativității umane, iar fără creativitate nu există progres. Cred că societatea modernă are nevoie de artă.”

Tatăl ei a fost arhitect. Unul foarte bun, care își iubea meseria. Diana a crescut în preajma sulurilor de calc și de foiță, a machetelor, a tușurilor și echerelor. „Am fost fascinată dintotdeauna de modul în care un desen făcut pe hârtie, rodul imaginației, se transformă într-o clădire ce modifică pentru totdeauna peisajul cotidian. Am declarat mereu în copilărie că «mă fac arhitect», dar de-abia la 20 de ani am conștientizat că arhitectura e ceea ce îmi doream să studiez și să profesez.”
 
DRAGOSTEA PENTRU ARTĂ I-A FOST CULTIVATĂ DE TATĂL EI

Dianei i-a plăcut să deseneze în copilărie, deoarece, nu-i așa, orice copil descoperă desenul cu fascinație, toți puştii sunt creativi și plini de imaginație. Doar unii sunt însă încurajați de părinți să își dezvolte creativitatea, în orice domeniu. „Am avut noroc cu părinții și contextul în care mi-am trăit copilăria; cele șapte arte erau mereu acolo”, povestește ea.

În mod clar, primul model a fost tatăl ei, de la care a învățat ce înseamnă rigoarea, disciplina, dedicarea în meserie, pasiunea, curajul de a-ți susține ideile, dar mai ales că arhitectura nu se poate practica fără a înțelege contextul cultural, social și filosofic în care te afli. „Lucrările sale m-au impresionat întotdeauna, mai ales că le cunoșteam din stadiul de proiect, știam efortul de imaginație pe care îl făcea, dar și zilele lungi de calcule, modificări și interpretări.” Apoi au fost profesorii din facultate. Augustin Ioan a fost profesorul de la care a învățat enorm pe parte de Teorie. Și bineînțeles că a învățat de la cei doi arhitecți în biroul cărora a început să practice, Simona și Constantin Ciurea, cărora Diana le mulțumește pentru răbdare și pentru încredere, și pe care i-a admirat mereu pentru „profesionalismul lor total”.

Pe lângă faptul că este arhitect, Diana mai și scrie. „Scrisul și arhitectura nu se ceartă! Mai ales că nu este vorba despre scris propriu-zis, ci despre interviuri pe care le ia unor artiști din numeroase domenii, de plăcerea de a cunoaște oameni de cultură și de a descifra partea invizibilă din spatele lucrărilor de artă. Practic, e ca atunci când intri într-o clădire și încerci să îi descoperi toate colțurile, mai mult sau mai puțin ascunse.”
 
NU POȚI FI VENERAT DE PROFESIONIȘTI ȘI PROFANI DEOPOTRIVĂ

Intervine curiozitatea de a afla de la ea dacă meseria de arhitect va rămâne o profesie de viitor. Și care ar fi provocările unui tânăr arhitect în România, care ar vrea să-și facă o carieră aici, la noi și cum, mai exact. Știm că poate auzi destul de des, la începuturile sale, că va muri de foame.

„Omenirea a construit și va construi întotdeauna, e clar că arhitectura nu va deveni niciodată o meserie desuetă și că întotdeauna un arhitect bun își va găsi de lucru. Iar dacă acest fapt e valabil oriunde în lume, e valabil și în România. Ba, mai mult, în orice meserie e adevărat: „Dacă ești bun, clienții te apreciază, te recomandă și vei avea toate șansele să ai succes”. Este admisibil că, în alte țări, arhitecții sunt mai apreciați și solicitați sau mai bine spus mai bine luați în seamă, în plus bugetele sunt mai ridicate. Dar asta nu înseamnă că țara noastră nu e o piață importantă și că nu sunt suficiente șanse pentru a reuși, explică Diana.

„Așa cum spuneam, este nevoie în primul rând ca tinerii să fie bine pregătiți, pasionați de meseria asta, să își dezvolte abilitățile de socializare și comunicare și, nu în ultimul rând, să aibă noțiuni comerciale de bază. Până la urmă este vorba despre un business și trebuie tratat ca atare!”

Desigur, nu poți fi venerat de pro­fe­sioniști și profani deopotrivă pentru ima­ginația fără limite și tenacitatea folosită pentru a ataca fiecare provocare de design cu care te confrunți. Dar, în cele din urmă, procesul de creație al celui care a avut o dorință arzătoare de a înnobila sticla, betonul și fierul pentru a crea lasă în urmă o moștenire impresionantă. Și, probabil, pe un asemenea om este prea puțin să îl numești „arhitect”.
 
AERIAL, ARIPA ÎNDREPTATĂ SPRE CER

Suntem curioși, desigur, ce a inspirat-o pe Diana în realizarea trofeului pentru Gala Revistei CARIERE – 2016. I-a dat cumva un nume creației sale în momentul în care a finalizat-o?
„Am avut în vedere, în conceperea trofeului, instituția care decernează acest premiu. Revista CARIERE este în primul rând dedicată celor ce vor să evolueze, să crească, să se înalțe. Cu alte cuvinte, să își ia zborul! Așa că simbolul ales a fost aripa îndreptată către cer. Diana a folosit trei materiale în patru ipostaze și mai multe straturi pentru a demonstra multitudinea de posibilități și oportunități prin care îți poți construi o carieră, dar și complexitatea acestui proces. A păstrat tonul minimal pentru a sugera că, per ansamblu, atunci când ne referim la o carieră de succes „vedem doar vârful aisbergului, nu și dezamăgirile, nopțile nedormite, disciplina, tenacitatea, ratările, lupta, refuzurile, îndoielile și riscurile din spate. Și, pentru că mereu ce te face să nu abandonezi și să continui este gândul, numele este Aerial!”

A fost pentru prima oară când a realizat un trofeu. „A fost o temă interesantă și mulțumesc pentru propunerea și încrederea de a lucra împreună în realizarea acestuia. Mă bucur că reacția celor care au primit trofeul a fost una pozitivă, înseamnă că demersul meu a fost reușit!”
Cred că arta românească are nevoie să fie promovată, oamenii trebuie atraşi către artă, şi artiştii încurajaţi să creeze. Arta este, în esenţă, cea mai pură formă a creativităţii umane, iar fără creativitate nu există progres. Cred că societatea modernă are nevoie de artă.


SPECIALIST

Diana Mâinescu este licenţiată în arhitectură şi a absolvit Facultatea de Arhitectură în cadrul UAUIM Bucureşti. Deţine de asemenea un master româno-francez pe tema „Dezvoltare Urbană Integrată” şi are peste 10 ani de experienţă în planificare, proiectare şi supraveghere a proiectelor de: clădiri rezidenţiale şi de birouri, hoteluri, showroomuri auto, facilităţi de sănătate, facilităţi sportive şi de petrecere a timpului liber.

Portofoliul său include:
l Kulturama 2 concept expoziţie Dada100, Piaţa Revoluţiei, Bucureşti
l Reamenajare Expoziţie permanentă Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia.
l Gold&White Beautz Salon, /Bucureşti
l Kulturama concept expoziţie/eveniment Kartell Media, Piaţa Revoluţiei, Bucureşti.
l Locuinţe colective s+p+4+5r/ str. Calderon
l True colors/ concept expoziţie canon
l Muse descompuse/ concept expoziţie
l Teren golf Bucureşti/ concept, studiu de fezabilitate
l Clinica chirurgie estetică, str Aron Cotruş

l Locuinţe unifamiliale Buzău
l 2009-2011 Ansamblu Smart Park Rompetrol
l Porsche Bank, Voluntari, Ilfov
l Showroom şi service auto Porsche Pipera 2
l Interior design spaţii diverse Porsche România.
l Showroom şi service auto Porsche Sud
l Hotel str. Regina Maria
l Northgate Office building
l Ramada Hotel Sibiu


  • Articol preluat din numărul 234/februarie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici  
0 comentarii 2429 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter