Actual, Atitudini

Cum scăpăm de cultura lui NU?

Daniela Oancea › Vin, 2017-05-12 11:22
Ipoteza pe care o avansăm este că românii au un comportament pasiv-agresiv dobândit prin educaţia din familie şi din şcoală, pe care îl perpetuează în plan personal şi profesional. Premisa de la care plecăm este că mentalitatea lui "NU" are rădăcini adânci în istorie.
Foto: Pixabay

Când comportamentul pasiv-agresiv are o reprezentare semnificativă la nivelul unei populații, ne putem întreba dacă, nu cumva, cauzele sunt istorice. În opinia psihanalistului Vasile Dem Zamfirescu, comportamentul pasiv-agresiv al românilor este o expresie a „nevrozei balcanice” induse de o istorie dificilă.

Pentru că spațiul editorial nu ne-ar fi permis o incursiune în istoria veche, specialistul se referă la perioada comunistă de aproape cincizeci de ani pentru a explica anumite conduite din actualitate.

„Comunismul, ca formă totalitară de organizare socială, s-a caracterizat prin reprimarea extremă a tuturor instinctelor, inclusiv a celui agresiv. În felul acesta, comportamentul pasiv-agresiv a fost indus în proporții de masă. Ceea ce s-a perpetuat în perioada post-comunistă a fost tocmai utilizarea fricii ‒ constrângerii ‒ ca mijloc predilect pentru controlul agresivității. În familie, dar și în școală, interdicția: «Nu ai voie!» și pedeapsa, de multe ori fizică, pentru încălcarea interdicției reprezentau de foarte multe ori mijloacele educative de bază. Se foloseau mai puțin mijloacele care permit sublimarea instinctelor, inclusiv a agresivității, cum ar fi activitățile artistice și sportive.”

Reprimarea agresivității și simptomele nevrotice

„Comportamentul pasiv-agresiv este indubitabil un simptom nevrotic. Conflictul psihic inconștient, aflat în spatele oricărui simptom de acest gen, se joacă între tendințele agresive, pe de o parte, și forțe psihice opuse, care nu le permit manifestarea. Ca orice simptom nevrotic, comportamentul pasiv-agresiv reprezintă o formațiune de compromis care încearcă să satisfacă ambele forțe aflate în conflict, atât tendința agresivă, cât și cenzura ei.

Ambele sunt într-o anumită măsură satisfăcute și nesatisfăcute. Deși nu se poate manifesta direct, agresivitatea se exprimă indirect, mai mult sau mai puțin mascat. Cerința care se opune agresivității reușește și ea doar parțial să-și controleze adversarul. Îi inhibă manifestările cele mai puternice, dar nu o poate elimina. Deși Freud a descoperit structura simptomului nevrotic în legătură cu reprimarea instinctului sexual, reprimarea agresivității poate și ea produce simptome nevrotice.”

„Persoana care dezvoltă în mod constant un comportament pasiv-agresiv are cel puțin o dimensiune nevrotică în zona instinctului agresiv.”

Asertivitatea presupune o stimă de sine ridicată

Pe de altă parte, asertivitatea presupune ca vehicul o doză de agresivitate bine controlată, dar nereprimată. Agresivitatea este astfel sublimată, adică pusă în slujba unor scopuri acceptate social, constructive. A-ți exprima clar, ferm, dar fără atac la persoană punctul de vedere, interesele, opțiunile, dorințele ‒ cu alte cuvinte, comportamentul asertiv se poate, desigur, învăța.”

Psihanalistul confirmă că există tehnici care se pot însuși rapid și care te ajută să devii asertiv însă spune că „adevărata cale de a atinge comportamentul asertiv este, alături de capacitatea de a utiliza liber și controlat agresivitatea, stima de sine consolidată.” Fără aceasta, în situații de viață mai dificile, cum ar fi, de exemplu, relaționarea cu un șef dictatorial, tehnicile de asertivitate învățate devin inoperante, dacă în fundal nu există o stimă de sine ridicată. În opinia sa, românii sunt insuficient de asertivi, nu atât din cauza reprimării agresivității, ci mai ales din cauza unei stime de sine scăzute.

„Celebra afirmație a lui Cioran – «Mi-e rușine că sunt român» – își găsește astăzi în discursul popular echivalenți edificatori care arată că starea de spirit exprimată de Cioran nu a dispărut, ci s-a extins chiar în urma devastatoarei experiențe a comunismului și a dezamăgirilor perioadei postcomuniste.

«Ca la noi la nimenea», «Nu avem ce face, așa-i în România» sau chiar din ce în ce mai des folosita «Românica» vorbesc despre resemnarea concetățenilor noștri, autodispreț sau chiar ură de sine. Toate aceste sentimente negative s-au adunat în sufletul colectiv al românilor pe parcursul unei istorii presărate cu momente dramatice sau tragice.”

Pentru a ne vindeca avem nevoie de timp, spune Vasile Dem Zamfirescu, precum și de reușite colective majore și statornice. În plan individual lucrurile sunt mai simple: până la un anumit punct ne putem „repara” stima de sine prin dezvoltare personală, psihoterapie și psihanaliză. Aceasta este calea cea mai sigură pentru dobândirea asertivității. 

"Persoana care dezvoltă în mod constant un comportament pasiv-agresiv are cel puţin o dimensiune nevrotică în zona instinctului agresiv" - Vasile Dem. Zamfirescu, profesor universitar, psihanalist

 

Articol preluat din numărul 234/februarie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click AICI.

1 comentariu 2238 vizualizări

Comentarii

2017-05-17 10:27

MAD MAX

Scuze vechi in haine noi ...

" Se foloseau mai puțin mijloacele care permit sublimarea instinctelor, inclusiv a agresivității, cum ar fi activitățile artistice și sportive.”
Serios? Nu se facea arta si nici sport? In comparatie cu ce? Cu "minunata lume noua", unde vedem cu toti ce trece drept arta si stim toti cat costa sa faci sport, iar marea performanta este sublima, dar lipseste ... stiti urmarea. Dar este foarte buna scuza cu "dureroasa mostenire de la comunisti!" ... doar ca este o placa veche, folosita inca de pe vremea lor. Ma asteptam la o explicatie/scuza mai inteligenta din partea unui profesor universitar! ...sau poate ca nu ar fi trebuit!!!

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter