Actual

Cu responsabilitate, despre arhitectură, oraș și spațiul public

Daniela Oancea › Vin, 2015-11-06 13:46

 

În cazul Centrului de la Boldești-Scăeni nu au căutat cu tot dinadinsul să facă o clădire care să se remarce prin unicitate. Au căutat, de fapt, soluții simple, care să se integreze ușor în comunitate și au tot adăugat ținte care să răspundă cât mai bine necesităților de funcționare și ale comunității.

„S-a conturat o temă destul de ambițioasă, pe care am considerat că putem să o facem și să ne propunem obținerea certificării (Living Building Challenge LBC). Am făcut o proiectare cam atipică, pe șantier. De multe ori stabileam la fața locului soluțiile, discutând cu partenerii din proiect și cu oamenii care lucrau pe șantier.”

Din acest punct de vedere distanța i-a fost cel mai mare dușman. A făcut peste 30 de drumuri de la Cluj la Boldești și a avut peste 120 de zile în care era plecat din Cluj, orașul în care locuiește și muncește. Dar a trecut cu bine peste acest impediment și când a fost absolut necesar, în ultimele două luni, s-a mutat de tot în Boldești. „De aici a venit și satisfacția cea mai mare: să pot fi prezent permanent în șantier, să experimentez, să văd cum oamenii cu care lucrez prind încredere în ce le propun și cum ne bucurăm împreună de lucrurile care ne ies așa cum ne dorim.”


Se împacă tehnologiile noi cu materialele tradiționale? În cazul proiectului de la Boldești cel mai important era să se raporteze la context ‒ care invită la o înțelegere a materialelor locale, dar și a obiceiurilor. „Acolo sunt lucruri foarte sensibile, care țin de integrarea comunității rrome, dar în același timp și de păstrarea și chiar accentuarea identității acestei comunități. Am încercat să folosim materialele ce provin din cultura lor și să le punem în operă într-un mod contemporan și potrivit funcțiunii clădirii."

Așa a apărut gardul din nuiele împletite, care în loc de țăruși are niște bare metalice albe, care dau rigurozitate, ritm și fermitate. „Am găsit un meșter care făcea coșuri din nuiele și i-am cerut să ne facă niște abajururi mai mari, cu terminații diferite, pe care le-am așezat în sala de cursuri și în atelier, la înălțimi diferite. Împreună cu bolta din nuiele vopsite în alb, asemeni copacilor dați cu var, dau viață încăperilor principale.” Acesta a fost «răspunsul» arhitectural pe care l-a considerat potrivit pentru centrul comunitar. Deși nu e neapărat un proiect mai complex decât cel din Boldești, în prezent, la o altă scară și cu un alt impact, Adrian Pop se apropie de finalizarea unei lucrări pentru stadionul Olimpia din Satu Mare. „Uneori profunzimea lucrurilor ridică provocări mai mari decât scara lor.”‒ comentează el.

Cladiri inteligente

O altă ramură a activității sale și a biroului în care lucrează este evaluarea sustenabilității clădirilor pentru certificarea BREEAM (Building Research Establishment's Environmental Assessment Method) – un fel de „notă la sustenabilitate” acordată clădirilor. A efectuat certificări pentru majoritatea celor mai performante construite în ultimii ani în Cluj-Napoca.

„Tendința este ca «inteligența» clădirilor să se măsoare în gradul de automatizare. Cu cât poate răspunde mai în detaliu unor parametri prestabiliți, cu atât e mai «inteligentă». Avem parte de tehnologie foarte performantă în alte domenii, foarte complexă și intuitivă. Atunci când avem în buzunar telefoane exagerat de performante, e destul de greu să ne mai impresioneze automatizarea pe care o poate avea o clădire.”

Pentru Adrian Pop provocarea este însă tocmai să realizeze clădiri cât mai puțin automatizate și echipate. „Cred că adevărata inteligență vine atunci când clădirea e atât de bine gândită, încât nu mai are nevoie de sisteme care să compenseze lipsurile unei proiectări deficitare. O clădire orientată corect față de punctele cardinale va avea o lumină naturală mai bună, va beneficia de radiație solară care îi încălzește spațiile acolo unde are nevoie, sau dimpotrivă, va evita prea mult soare care ar putea provoca supraîncălzirea și nevoia de aer condiționat și va obține o ventilare naturală. Sunt multe strategii ce țin de o proiectare inteligentă: putem obține încăperi cu un volum generos, ținând la minimum suprafața anvelopei, implicit suprafața prin care se face tranferul termic.”

0 comentarii 4064 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 
 
n/a

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter