Salvati de zgarie-nori?

Cristian Gavrilescu, arhitectul care a participat, printre altele, la proiectarea turnului inalt de un kilometru, Al Burj, din Dubai, afirma ca Bucurestiul ar putea fi revigorat prin constructia de cladiri inalte.

• Recomanda
• Comentarii
• Trimite prin YM
• Varianta tiparibila

Economia din vertical

Potrivit fondatorului Geometrik Design Romania, Cristian Gavrilescu, cladirile inalte ar rezolva problemele legate de trafic, de accesul dificil, de lipsa spatiilor publice, de numarul mic de turisti si de absenta unor cladiri noi emblematice pentru acest oras. Sumele imense necesare dezvoltarii unor astfel de proiecte si actuala lege a urbanismului au insa un efect descurajant.

O echipa relativ restransa de specialisti hotarati ar putea schimba in cativa ani toate dizarmoniile arhitecturale din Bucuresti. Din nefericire, insa, pe langa vointa, mai trebuie si fonduri. Un imobil nou cu 15 etaje ar costa aproximativ 40 de milioane de euro (calculat la 700-1.000 de euro/mp construit).

„Inaltul, latul, ingustul - toate vin din necesitate -, cum se intampla de pilda in Emiratele Arabe. Din cauza temperaturilor inalte, consumul de electricitate este mare. Pentru a economisi, se construieste pe verticala. E mult mai ieftin si mai ecologic", spune Gavrilescu. Pe orizontala, necesarul de teren este mai mare, implicit costurile infrastructurii sunt mai mari, trebuie facute drumuri, cai de acces mai multe, iar circulatia si conectivitatea de la un capat la celalalt al cladirii e mult mai complicata.

Un refresh URBAN

A construi modern intr-un context vechi i se pare interlocutorului nostru cel mai bun lucru care se poate face pentru a revigora un spatiu urban. In capitale precum Paris, Londra, Amsterdam, se pot intalni clustere (aglomerari geografice de companii si institutii, interconectate) amplasate in anumite zone ca La Défense (Paris) si Canary Wharf (Londra). „Orasul se revigoreaza cu insertii noi, de acest tip (n.r. - cladiri inalte), unde obligatoriu amplasezi si cinematografe, muzee, galerii. Se creeaza astfel poluri de interes. Iar partea inferioara, parterul si primele etaje, nu mai sunt opace, ele participa la dialogul urban prin transparenta si porozitate. Mergi printre turnuri si nu percepi imaginea de deasupra ta, nu simti masivitatea si nici nu-ti lipseste soarele, cum i se intampla pietonului bucurestean". Suplimentar, ar mai putea fi construit un spatiu cultural polivalent, cu expozitii, sali de concerte si alte dotari de interes deosebit, proiectat la cele mai exigente standarde, care sa devina sufletul orasului, angrenajul sau intern.

Un alt lucru care trebuie modificat, conform arhitectului, este acela ca locuitorii ar trebui sa migreze inapoi spre centru, iar locuintele - impinse in inelele adiacente acestuia. Nu invers, cum se intampla acum. De exemplu, angajatii companiilor, pentru a ajunge la birou in Pipera, strabat tot centrul venind din cartierele opuse. „Daca s-ar merge pe ideea revigorarii centrului cu insertii inalte amplasate in preajma mijloacelor de transport in comun - langa o statie de metrou sau o linie de tramvai - problemele de trafic s-ar diminua considerabil". In mod normal, oamenii care au legatura cu cladirile respective ar trebui sa renunte la masini si sa recurga la transportul in comun. In alte tari, pentru a circula cu masina prin inelul central se percepe o taxa si nu exista locuri de parcare, special pentru a descuraja traficul auto excesiv.

Probleme

In Romania, legile de urbanism impun o limita cel putin discutabila in proiectarea de noi cladiri. Mai mult, toate proiectele se judeca dupa aceiasi parametri, indiferent de locatie. Nu se fac diferente intre centru si periferie, intre necesitatea si posibilitatea de a oferi spatiu verde de 30% si zeci de parcari in miezul orasului - unde trama stradala are anumite calitati, iar spatiile verzi au caracter public - si periferie - unde cladirile sunt joase, iar spatiul verde este preponderent privat. Asa se face ca in Bucuresti, la un bloc de 50 de etaje, sunt necesare sute de parcari, care ar trebui amplasate intr-un perimetru foarte strans in subsoluri, in panza freatica. „Zece etaje de parcari, cum s-ar impune in cazul unei astflel de cladiri, ar fi ridicol! Construiesti inalt in centru ca sa-i incurajezi pe oameni sa renunte la mersul cu masina in oras", spune directorul biroului de arhitectura. Asa cum tot din cauza inflexibilitatii si lipsei de judecata estetica, parterul si primele etaje ale cladirilor sunt opace, etajele inferioare folosindu-se integral pentru scopurile clientului - spatiu de birouri.

La noi, poate si din cauza fricii de a trai la inaltime, nu o sa vedem prea devreme astfel de cladiri. „Cand lumea se va satura sa se uite la vecini in casa, cand vor simti nevoia de spatii publice, cand traficul va fi insuportabil si ne vom satura sa ne ducem copiii la mall, sper ca vom reconsidera modul de a face arhitectura si ne vom indrepta spre o logica urbana eficienta, cu omul in comunitate, ca esenta a spatiului construit", incheie specialistul.

Arh. Cristian Gavrilescu, fondator Geometrik Design Romania

A absolvit, in 1994, Colegiul de Arhitectura si Urbanism si a urmat apoi cursurile Institutului de Arhitectura - Bucuresti, la finalul carora a emigrat in SUA. Acolo, a inceput sa lucreze ca arhitect junior, proiectand scoli si locuinte;

Are un masterat in Arhitectura din 2001. Si-a luat si licenta de arhitect al statului New York si apoi al statului Florida. A fost angajat in firma arhitectului I. M. Pei, „parintele" Piramidei de la Luvru, unde s-a specializat pe proiectarea de zgarie-nori, in Emirate, China, SUA, Singapore si Qatar;

In 2007, a deschis la Bucuresti filiala Geometrik Design. Printre proiectele si conceptele realizate se numara: Laboratorul de Cercetare Synevo, Caro Business Center, Pipera Office Tower, 4 Star Boutique Hotel - toate in Capitala, Radius Commercial Center - Baia-Mare, un Multifunctional Center in Cluj si conceptul pentru Arena Sportiva „Ilie Nastase" din Bucuresti.

Lucrarile la Al Burj (foto, despre care se spune ca-l va depasi in inaltime pe Burj Khalifa - 828 de metri) sunt de abia la fundatie din cauza ca Nakheel PJSC, dezvoltatorul imobiliar detinut de Dubai World, are probleme financiare. Al Burj este un imens complex de locuinte, hotel, restaurante si gradini suspendate, proiectat de Pei Partnership Architects (New York) cu celebrul I. M. Pei ca director, arh. Cristian Gavrilescu AIA, OAR si arh. Stephen Achilles AIA - coordonatori tehnici. In afara de cantitatile enorme de materiale care intra in constructia unor astfel de giganti, a numarului de oameni care lucreaza la ele, aproximativ 40.000, si a aproape zece ani de constructie si proiectare, in cazul Al Burj, intervin aici forte mai putin evidente, cum ar fi vantul la astfel de inaltimi. Arhitectul spune ca rezistenta la seism a unor astfel de cladiri e mai buna, ele fiind mai flexibile si atenuand socul seismic cu disiparea undei pe verticala. Au masuri antifoc extrem de riguroase, au lifturi si alte sisteme de circulatie verticala mai rapide si mai eficiente. In multe cazuri, se foloseste sistemul double sau chiar triple decker (mai multe platforme de lift una peste cealalta, miscandu-se in acelasi timp si servind cate 2-3 niveluri deodata).