Cele mai mari greşeli manageriale din 2011

Condiţiile economice dificile din 2011 şi-au pus amprenta asupra managerilor, care au fost puşi în situaţia de a găsi cele mai bune soluţii pentru a-şi ajuta companiile să treacă peste dificultăţile din piaţă. Totuşi, de cele mai multe ori, variantele înaintate de management nu s-au dovedit a fi cele mai bune. Sidney Finkelstein, profesor de management la Tuck School of Business din Dartmouth şi autor al carţii “Why Smart Executives Fail”, a făcut un top al celor mai mari greşeli facute de directorii executivi ai marilor companii în 2011.

Pericolul supraevaluării

Majoritatea oamenilor înclină spre o autoevaluare înalt pozitivă şi sunt motivaţi să o menţină la un nivel ridicat. Ea exprimă atitudinea faţă de sine, stima de sine, extrem de importante în apărarea împotriva neliniştilor, temerilor, anxietăţii. Autoevaluarea înalt pozitivă poate deforma realitatea şi naşte iluzii ce nu pot fi împlinite.  

Cum motivăm oamenii prin discursuri

Dacă sunteţi managerul unei companii sau patronul unei firme, din când în când sunteţi nevoit/ă să ţineţi cuvântări în faţa unei audienţe. Fie ele externe, la diferite întruniri şi simpozioane, fie interne, cu prilejul unor realizări notabile sau la final de an. Desigur, nu suntem cu toţii oratori înnăscuţi, iar vorbitul în public nu este floare la ureche pentru toată lumea. 

Carmen Avram: În slujba interesului public

Carmen Avram

A intrat la Pro Tv în ianuarie 1996, la scurt timp după debutul postului. Experienţa i-a prins bine pentru că a făcut şcoală, a învăţat să facă primele promo-uri, să scrie texte, să monteze, să aleagă subiectele. A învăţat mai ales de la scenarista şi producătoarea americană Marsha Greenberg, unul dintre oamenii care au contribuit la lansarea Pro Tv acum 15 ani şi care acum coordonează echipa de marketing a posturilor Antena 1 şi 3. Timp de peste doi ani a fost reporter, corespondent şi editor la „România te iubesc“. Avea acelaşi public educat pe care îl ţinteşte şi în prezent în calitate de producător al emisiunii „În Premieră...“ pe Antena 3, care îşi propune să ofere „excelenţă în jurnalism“. 

Cătălin Ştefănescu: Un fior de inspiraţie

Cătălin Ştefănescu

„Televiziunea este proastă când fabrică nişte cetăţeni uşor de guvernat. Este bună când e curajoasă şi îi face pe cetăţeni greu de guvernat.“  (André Brincourt, scriitor francez)

În România, din nefericire, lucrurile care ar trebui să se rezolve în spaţiul public, prin mecanisme specifice, se rezolvă cel mai adesea la televizor. E un lucru nefericit, nesănătos şi nepractic. În absenţa mecanismelor fireşti, presa rezolvă lucruri şi este învestită cu o formă de putere suplimentară, pe care n-ar trebui să o aibă.

Liana Stanciu: În slujba unei cauze nobile

Liana Stanciu

„Televiziunea abrutizează oamenii cultivaţi şi îi cultivă pe cei care duc o viaţă abrutizantă.“(Umberto Eco)

De 15 ani face televiziune, iar radio de 20. Oamenii o ştiu de la B1 TV unde a făcut emisiunea „Trenul vieţii“ timp de vreo 7 ani şi de la Magic FM, unde realizează zilnic trei ore de emisiune, începând cu 10:00 dimineaţa.

Cavalerii audienţei

Dintr-un spaţiu mediatic care seamănă din ce în ce mai mult cu un iarmaroc unde cine strigă mai tare vinde, oricât de proastă ar fi marfa, noi am ales să vă prezentăm nişte personaje pentru care acurateţea prestaţiei contează, care fac efortul de a etala ce este relevant, lănsându-ne pe noi să discernem ce este valoros de ce este vanitate.

Leadershipul a murit! Trăiască noul leadership!

Unul dintre cele mai provocatoare discursuri pe care le-am auzit anul acesta la Hart HR Strategic Conference, aflată la cea de a treia ediţie, a fost cel al maghiarului Zsolt Feher, un expert în afaceri internaţionale şi sisteme de evaluare. Titlul apocaliptic dat de Feher, un domn în costum negru şi ochelari cu rame goase - pe care l-aş fi crezut dacă mi-ar fi spus că este rock star – a avut darul să mă neliniştească numai până la prezentare, căci explicaţiile au venit imediat. 

FEEDBACKUL, o chestiune de EQ

Managerii au intenţii bune când oferă feedback, însă oricât de firesc ni se pare actul comunicării, organizaţiile au mari probleme când şeful trebuie să dea un răspuns adecvat subalternilor. Feedbackul este dificil de dat şi dificil de primit, motiv pentru care îl evităm până când nu mai avem încotro.