Urgentele SMURD prin ochii voluntarilor

Totul a inceput dintr-o dorinta ascunsa a moderatorului emisiunii Voluntar de profesie, Dragos Bucurenci, care a prins contur in luna octombrie, anul trecut. Una dintre editii a fost dedicata SMURD-ului, iar Dragos a ales sa devina voluntar. Urma sa treaca printr-un stagiu de pregatire pentru a putea face acest lucru si a convenit cu dr. Bogdan Oprita, seful SMURD Bucuresti, sa mai recruteze cinci voluntari, pentru a nu irosi resursele de training pe un singur cursant. A dat anuntul pe blogul sau iar cererea a fost atat de mare, incat l-a rugat pe Oprita sa mareasca numarul de locuri. Astfel numarul s-a dublat. Zece este numarul maxim de cursanti care incap intr-o sala de pregatire de la Spitalul Floreasca. Cursul de pregatire in acordarea primului ajutor a durat doua luni si a fost predat de medicii din cadrul Unitatii de Primiri Urgente SMURD de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca.

Prima intalnire pentru training a voluntarilor s-a facut intr-o dimineata la ora 8. „Unul a intarziat 30 de minute, altcineva n-a venit deloc. I-am inlocuit cu doua «rezerve». Am facut asta nu atat pentru ei, cat pentru ceilalti – am vrut sa inteleaga ca e un program extrem de serios in care principalele noastre atuuri trebuie sa fie disciplina si rigoarea.“ - povesteste Bucurenci, care a incercat sa creeze un grup de oameni cat mai eterogen, cu varste, pregatiri si preocupari cat mai diferite.

In acest moment, toti se afla in cursul celor sase luni de practica unde fiecare voluntar efectueaza in medie o garda de 12 ore pe saptamana in Unitatea de Primiri Urgente (UPU) sau pe ambulanta. La sfarsitul acestor sase luni, va urma si o examinare.

Pana acum, prin acest program, sustinut de Fundatia Vodafone, Dragos Bucurenci a invatat ce sa faca si ce sa nu faca atunci cand cineva se afla intr-o urgenta medicala, iar acesta este, de departe, cel mai mare castig de pana acum. Un alt plus il reprezinta informatiile despre boli si tratamente, care il fascineaza. „Dupa o zi sau o noapte petrecuta la Urgenta sau pe ambulanta, ma simt ca si cum as fi fost pe un platou de filmare al Discovery Channel.“ - recunoaste el.

Vazut din interior, sistemul medical romanesc nu pare foarte diferit fata de cum se vede din exterior. „Stiam ca este un sistem subfinantat si suprasolicitat. Am fost, in schimb, placut surprins sa constat ca avem un sistem de medicina de urgenta admirabil organizat, la standarde uneori mai avansate decat in unele tari europene. Este intotdeauna reconfortant sa intalnesti medici si asistenti care, in ciuda oboselii si a resurselor tot mai putine, isi fac datoria cu toata daruirea de care sunt in stare.“ - mai spune Dragos.

De garda si in ambulanta

O noapte sau o zi de garda in UPU este foarte agitata. „Vin pacienti adusi cu ambulanta, suna alarme de la monitoare, sunt adusi pacienti de la alte sectii, pentru diverse interventii, roiesc medici, voluntari si rude ale pacientilor.“ - povesteste Liana Buzea, voluntar SMURD si presedinte al Asociatiei EcoAssist. In calitate de voluntar, Liana incearca sa acorde o atentie mai mare pacientilor, nevoilor marunte ale acestora si altor lucruri de care nimeni nu ar avea timp sa se ocupe. Aceste lucruri, spera ea, o pregatesc pentru situatiile in care „are loc o drama, iar tu nu ai pe nimeni altcineva in jur care sa stie sa te ajute.“

In ce a constat trainingul

S-au studiat manevrele si protocoalele de acordare a primului ajutor in cazul celor mai frecvente urgente medicale, de la stopul cardio-respirator la politraume, arsuri si pana la intepaturile de insecte. Cursurile s-au transformat intotdeauna in discutii, iar medicii au lamurit toate intrebarile si curiozitatile, care n-au fost deloc putine. De cateva ori pe saptamana voluntarii au avut lucrari practice, in cadrul carora au putut exersa pe manechin si intre ei manevrele despre care au invatat in cadrul cursurilor teoretice.

O garda pe ambulanta este mai dificila, recunoaste Liana. Intri in linia intai de actiune, acorzi primul ajutor si pregatesti pacientul pentru transportul la UPU. In functie de ceea ce faci in acele momente, depinde ulterior evolutia, recupererea sau chiar viata pacientului. „In prezent, eu invat. Nu pot spune cu mana pe inima ca sunt capabila in acest moment sa salvez o viata. Am doar informatii si probabil ceva mai multa stapanire de sine pentru a incerca sa salvez pe cineva.“

Liliana Andreiu este analist tehnic la Oracle si a avut o experienta linistita cand a facut o noapte de garda. „Doua momente au fost mai tulburatoare pentru mine: unul dintre ele a fost suferinta unei mame al carei baiat de 15 ani fusese lovit de o masina si era in stare critica, iar altul, cand o doamna in varsta, al carei sot tocmai decedase, s-a uitat fix in ochii mei si a repetat de cateva ori ca fusesera 54 de ani impreuna. Am ramas fara cuvinte.“ - afirma Liliana.

De un an, Ema Macovei este asistent de proiecte in cadrul MaiMultVerde, iar provocarea voluntariatului in acest program a fost „sa-ti petreci timpul tau liber facand ceva bun pentru altii“. La UPU, noaptea e lunga de 12 ore obositoare. „Programul de somn se da peste cap si simti oboseala doua zile dupa aceea. Dar esti in priza in tot acest timp. Am invatat sa fac EKG, sa cuplez pacientii la monitor, sa iau tensiunea si sa aduc diverse instrumente cand mi se cere.“ - spune ea. In fiecare noapte vin oameni ai strazii inghetati sau in coma alcoolica.

O prezenta constanta sunt cei care incearca sa se sinucida cu medicamente. „Ultimele ore ale noptii sunt mai linistite.“ - spune Ema. „Spre dimineata toate cadrele medicale si nemedicale fac curatenie si pregatesc necesarul de medicamente pentru urmatoarea tura. La ora 7 deja incepe forfota unei noi zile. Iar eu imi iau bagajul si plec acasa, epuizata, dar implinita.“