Romani pe Planeta Rosie

(C) Dragos Bratasanu

Poza 1 din 7

Poza 2 din 7

Poza 3 din 7

Poza 4 din 7

Poza 5 din 7

Poza 6 din 7

Poza 7 din 7

„Sunt un produs al mass-mediei! Serialul Cosmos al lui Carl Sagan mi-a inoculat microbul pentru spatiu, iar Lumea Tacerii a comandantului Jacques-Yves Cousteau pentru scufundari, hobby-ul meu.“

Virgiliu Pop, capitan, RoMars 2011

Viata pe Marte

In lumea cercetatorilor spatiali, exista o zicala: „Dinozaurii au pierit pentru ca nu au avut un program spatial.“ „Daca specia umana vrea sa supravietuiasca, trebuie neaparat sa devina o specie multiplanetara. Primul pas in acest sens il reprezinta stabilirea unei colonii pe Marte“ afirma Virgiliu Pop. Undeva in Platoul Colorado, SUA, exista o Statiune de Cercetari Martiene dezvoltata de Mars Society. Participantii la misiunile desfasurate aici se comporta ca si cum in cele doua saptamani de simulare martiana s-ar afla cu adevarat pe Planeta Rosie. Din momentul sosirii, echipajele sunt obligate sa poarte un „scafandru spatial“, costumul pentru activitatile din afara habitatului, care sa ii protejeze de mediul inconjurator „necrutator“ al „planetei Marte“. „A fost o simulare, dar nu a fost nici pe departe o joaca. Desertul din jur este foarte asemanator, din punct de vedere geologic, cu suprafata Planetei Rosii, iar fauna si flora microbiana prezente la fata locului ar putea semana cu eventualele forme microscopice de viata care ar putea exista pe Marte“ dezvaluie Virgiliu audientei prezente luna trecuta la TEDx Timisoara.

Echipajul RoMars 2011: Florin Mingireanu, cercetator ROSA in domeniul propulsiei si vehicolelor aeriene fara pilot, a asistat din Romania; Dragos Bratasanu, cercetator la ROSA in domeniul prelucrarii imaginilor de satelit, a fost ofiterul de presa al misiunii, Beatrice Gilea si Iulia Jivanescu (cercetator ROSA) au fost biologul, respectiv geologul misiunii. Haritina Mogosanu, inginer al MDRS, a fost astronomul misiunii, responsabila cu biosecuritatea si inginer. Capitanul misiunii – Virgiliu Pop.

Ideea aplicarii la acest program i-a venit in 2003, la putin timp de la demararea sa. Dupa ce a incheiat cursurile la International Space University in 2007, s-a angajat la Agentia Spatiala Romana (ROSA). „Tara noastra devenise membra UE, iar guvernantii pareau sa ia destul de in serios Agenda de la Lisabona care isi propunea alocarea unei importante parti din PIB pentru cercetare.“ In 2011, ROSA a finantat cea mai mare parte a misiunii din desert. Echipajul a avut sase membri, dintre care unul a ramas in tara pentru „mission support“, la care s-a adaugat un vehicul-robot tip rover poreclit „Grivei“. Habitatul care le-a devenit casa este structurat pe doua niveluri; la parter se afla sasurile, prin care se face trecerea dintre mediul intern (izolat) si atmosfera „martiana“, camera costumelor spatiale, atelierul de inginerie, laboratorul de biologie/geologie si toaleta. La etaj se afla aria de locuit: sase camarute, mai mici fiecare decat un compartiment de tren, livingul si bucataria.

Ziua de lucru incepea la pranz. „Aveam alocata apa pentru igiena corporala, ne spalam cu sapun biodegradabil, iar pe dinti cu bicarbonat, pentru ca apa provenita de la chiuvete era reciclata in sera Greenhab, cu ajutorul plantelor si bacteriilor.“ Virgiliu a fost poreclit „Captain Cook“, pentru ca, pe langa functia de capitan al misiunii, a fost si principalul bucatar. „Am gatit cu placere, din ingrediente liofilizate. Nu doar legumele erau deshidratate, ci si carnea.“ Nutritia echipajului a facut obiectul unui studiu desfasurat de NASA. Intre timp, echipa de cercetare mergea pe teren pentru a colecta probe.