Reporter in presa scrisa

De aceea, organizatiile de presa isi standardizeaza cu greu activitatea. In plus, intotdeauna este mai multa munca decat oameni disponibili si, cu toata fisa postului, jurnalistii cumuleaza mai multe tipuri de joburi.

In ierarhia redactionala, reporterii formeaza baza piramidei. Deasupra lor se afla redactorii, sefii de sectii sau departamente, redactorii-sef adjuncti, redactorul-sef, directorul. Munca reporterului este deosebit de importanta, deoarece de informatiile culese de el depinde continutul si calitatea fiecarei publicatii.

Reporterul nu este un om de birou, ci unul de teren. Activitatea lui cotidiana presupune mobilitate si usurinta in comunicare, capacitate de a stabili usor relatii umane, de a intra in contact cu persoane din cele mai diferite categorii sociale.

Calitatile considerate ca fiind definitorii pentru un bun reporter sunt: simtul initiativei, disponibilitatea de a se deplasa rapid si eficient in diverse locuri, flexibilitatea (pentru a face fata unor situatii neasteptate), puterea de lucru "in salturi", capacitatea de adaptare rapida, curiozitatea si usurinta de a comunica. Relatarea reporterului trebuie sa fie, pe cat posibil, completa, nepartinitoare si onesta. El trebuie sa inregistreze intotdeauna ceea ce este mai relevant si mai interesant, fara sa faca rabat de la obiectivitate.

Reporterul este un generalist, nu un specialist. In marile institutii de presa, generalistii sunt preferati deoarece scriu intr-un limbaj accesibil, in mod concis si se feresc sa utilizeze termeni prea specializati, chiar daca scriu despre un domeniu aparte.

Organizarea interna difera de la o institutie de presa la alta.

In general, este considerat un bun reporter cel care are foarte multe surse de toate tipurile, din toate domeniile si usor apelabile.

Concluzionand, responsabilitatile reporterului ar trebui sa fie urmatoarele:

• Pre-documentarea si documentarea, respectiv pregatirea subiectelor de abordat in redactie;
• Colectarea informatiilor din diverse surse (surse institutionale, internet, presa etc);
• Selectarea informatiilor;
• Organizarea informatiilor intr-o forma data (in functie de genul jurnalistic abordat: reportaj, stire, relatare, interviu, ancheta);
• Eventual, titrarea (de regula, aceasta este facuta de catre secretarul de redactie sau chiar de catre o persoana "specializata" in titluri).