Prezentul si viitorul Executive MBA-urilor

Tendinte

Prima schimbare majora care se petrece in piata mondiala a masterelor in afaceri este schimbarea polului autoritatii in privinta curriculei. Daca pana acum ceva timp, universitatile din SUA dadeau tonul in materie de cursuri de MBA, in prezent situatia pare sa se schimbe. MBA-ul a fost o inventie americana, iar universitati ca Harvard, Stanford, Wharton si Tuck au inceput sa predea management inca de la inceputul secolului al XX-lea. In Europa, in schimb, acest tip de mastere au cunoscut succesul mult mai tarziu. Cu toate acestea, in prezent, scolile de business europene le-au ajuns din urma pe cele americane, iar in alte parti ale lumii noi jucatori din acest domeniu se dezvolta si probabil ca vor aduce perspective noi cu privire la rolul managementului.

Des Dearlove, realizator al topului Thinkers 50 impreuna cu Stuart Crainer, sustine ca scoli precum London Business School, INSEAD (Franta), IMD (Elvetia) si IE (Spania) ofera in prezent programe MBA de clasa mondiala, alaturi de universitati cum sunt Oxford si Cambridge, care au intrat si ele pe piata in anii '90. In acelasi timp, se inregistreaza o crestere simtitoare a calitatii scolilor de business din tari precum India si China si din statele emergente, astfel ca a studia in afara Statelor Unite devine o alternativa din ce in ce mai viabila. "Interesul pentru3 scoli de business din India si China creste. La fel se intampla si in Rusia, de exemplu, unde Skolkova Moscow School of Management a fost infiintata de catre bankerul Ruben Vardanian si de catre presedintele rus Medvedev, iar Roman Abramovich se afla in consiliul director", afirma Des Dearlove.

El crede ca scolile de business europene au avut dintotdeauna un focus relativ diferit de cel al universitatilor din SUA, care au urmarit mereu ca managementul sa fie privit ca o stiinta si si-au dorit ca ele sa fie vazute drept institutii academice. "In Europa, in educatia de afaceri accentul se pune mai mult pe partea practica. MBA-urile europene au in general o durata de un an, in loc de doi si vad managementul mai degraba ca pe o arta decat ca pe o stiinta", spune Dearlove.

O alta schimbare importanta este reprezentata de cresterea in popularitate a masterelor destinate special executivilor, cautate mai ales pentru ca se focuseaza pe problemele si nevoile specifice acestui nivel al ierarhiei organizationale. Un alt motiv pentru care din ce in ce mai multi manageri aleg sa urmeze un Executive MBA sunt agendelele lor foarte incarcate si disponibilitatea scazuta de a-si parasi job-ul. In consecinta, cei mai multi prefera programele part-time celor full-time. De asemenea, este foarte probabil ca ei sa caute mai degraba un master disponibil pe piata in care activeaza decat unul international, care necesita deplasari numeroase.

Nevoie acuta de soft skills

Cand cineva decide din proprie initiativa sa urmeze un Executive MBA, inseamna ca acea persoana fie doreste sa isi organizeze mai bine experienta de care dispune deja, fie ca are nevoie sa obtina cunostinte economice fundamentale (este cazul persoanelor ale caror studii anterioare nu au avut nimic in comun cu afacerile). Mai exista si cazul in care aplicantul vrea sa isi intareasca pozitia pe piata muncii si sa devina mai competitiv. Pe de alta parte, din ce in ce mai multe companii isi incurajeaza top managerii sa urmeze un EMBA si adesea chiar le finanteaza acestora studiile. In consecinta, firmele se asteapta ca acesti oameni sa fie capabili sa-si insuseasca noi abilitati si cunostinte in cel mai scurt timp.

In plus, organizatiile isi doresc ca cei aflati pe posturi de conducere sa fie nu doar manageri, ci si lideri. Cercetarile arata ca cele mai importante abilitati pe care ar trebui sa le aiba un lider sunt cele de comunicare interpersonala, de gandire strategica si de leadership, acestea fiind considerate de angajatori mult mai importante decat cunostintele financiare sau de marketing. "Multe dintre companiile din intreaga lume considera ca absolventii scolilor de business inca nu reusesc sa atinga asteptarile privind abilitatile soft dobandite, insa acestea sunt si cel mai greu de dezvoltat", sustine Zoya Zaitseva, Global Operations Manager la QS World MBA Tour.

Asadar, cei mai buni furnizori de MBA-uri ar trebui sa isi dea seama ca in prezent leadershipul, comunicarea si alte cateva abilitati aflate sub umbrela soft skills sunt vitale pentru un manager bun. In trecut, mai toate scolile de business predau cu precadere subiecte precum strategie si finante, insa din ce in ce mai multi specialisti spun ca fara soft skills este foarte dificil sa faci lucrurile sa se miste. "Poti avea o strategie geniala, dar daca nu o poti comunica oamenilor cu care lucrezi si daca nu te dovedesti un lider adevarat, atunci nu vei reusi in ceea ce iti propui", spune Des Dearlove.

Potrivit lui, adevarata provocare pentru scolile de business este faptul ca leadershipul este foarte greu de predat, deoarece implica un proces in care cursantul trebuie sa isi descopere si sa isi foloseasca abilitatile de care dispune. In plus, fiecare lider este unic - gandeste diferit si se dezvolta diferit. "O greseala pe care foarte multe companii si scoli au facut-o in trecut este sa adopte o abordare de tipul cookie-cutter* a leadership-ului. Aceasta atitudine poate functiona in cazul managementului, dar leadershipul presupune intelegerea calitatilor unice ale fiecarui individ", explica Des Dearlove.

*concept potrivit caruia un lucru/domeniu este abordat printr-un proces standardizat, ca atunci cand aluatul pentru prajituri este taiat identic, cu o forma fixa;(aici) standardizare a leadershipului.

Goana dupa EMBA-uri

Conform specialistilor, cererea de Executive MBA-uri a cunoscut, in ultimii cinci ani, cea mai mare crestere din randul programelor de educatie in business. Pe langa firmele care aleg sa isi trimita oamenii din conducere la cursuri de EMBA, executivii care se inscriu din proprie initiativa la astfel de programe sunt din ce in ce mai multi. Motivul cel mai des invocat: gasirea unui nou job, mai bun. Din statisticile QS Network reiese ca numarul in crestere al studentilor care isi autofinanteaza masterul il depaseste pe cel al cursantilor sponsorizati de propriile companii. Aproape o treime dintre candidati este partial sponsorizata de firme, o alta treime este finantata integral, iar restul de peste 30 de procente se autofinanteaza, in timp ce in anii precedenti sub 25% dintre aplicantii cursurilor de EMBA se sustineau independent.

Dar este usor pentru candidati sa isi convinga angajatorii sa le finanteze cursurile? Ei bine, asta depinde de compania pentru care lucreaza, de piata in care activeaza si chiar de tara. Unele industrii (cum sunt de exemplu consultanta, investitiile bancare si finantele) considera ca fara o diploma de master in business administration pur si simplu nu vei putea sa iti construiesti cariera. In sectoarele mai conservatoare (precum industria petroliera, producatoare de masini, constructiile s.a.), valoarea unor astfel de studii nu este atat de evidenta. Pe de alta parte, in tari cum este Romania, unde MBA-urile reprezinta un trend relativ nou, este mult mai usor sa iti convingi patronul sa-ti plateasca el cheltuielile, in special daca este vorba de un program local de studii, crede Zoya Zaitseva.

De ce ar trebui companiile sa sprijine aceste intentii ale managerilor? Pentru ca, in functie de scopurile strategice si de dinamica manageriala a organizatiei, un numar mai mare de alumni ai EMBA-urilor aflati in board ar putea sa aiba un impact pozitiv asupra productivitatii. De asemenea, o companie locala care intentioneaza sa isi extinda sau sa isi dezvolte colaborarea si cauta un partener international, se va descurca cel mai bine daca va avea un angajat care cunoaste psihologia si modul de gandire al partenerului.

Pe deasupra, aceasta este si o situatie de win-win. Potrivit unui studiu realizat recent de QS Network, firmele care finanteaza EMBA-urile angajatilor lor isi recupereaza investitia intr-un timp relativ scurt, iar managerii sunt si ei satisfacuti. La nivel international, procentul absolventilor de cursuri EMBA care au fost promovati in cadrul firmelor a crescut in 2007 la 43%, in crestere cu noua procente fata de 2004. In plus, pentru multe dintre companiile care se confrunta cu probleme in retentia personalului, sponsorizarea unui program de EMBA poate reprezenta o unealta foarte buna in pastrarea angajatilor de valoare.