Jurnalism si jurnalisti, vazuti din perspectiva resurselor umane

Ziaristii sunt oameni indragiti sau controversati. Publicatiile sunt indragite sau controversate. Exista publicatii de specialitate, de divertisment sau de "scandal".

Nu ne pretindem jurnalisti, pentru ca nu suntem. De ce? Foarte simplu - niciodata nu vom putea ajunge la nivelul acestora cand scriem. Atragem atentia ca nici acest articol si nici viitoarele nu vor sub nici o forma sa faca analiza operei de gazetar, ci doar sa dea o idee asupra posturilor intalnite in diverse redactii din presa scrisa.

Cum nu ne putem propune sa acoperim toate situatiile, vom incerca sa descriem posturile generale existente intr-o agentie de presa ori intr-o redactie de cotidian, saptamanal, lunar sau de alta peridiocitate. Este doar un articol din care incercam sa intelegem diferentele dintre denumirile posturilor existente si dintre responsabilitati.

Este trist, dar adevarat: nu prea exista fise de post pentru aceste profesiuni. Sau exista unele destul de vagi. Pozitiile difera chiar de la cotidian la cotidian. Nu mai vorbim de deosebirile inregistrate intre tipuri diferite de publicatii. Vom incerca sa oferim o ierarhizare a profesiilor, asa cum am observat ca se practica in presa scrisa.

La un cotidian:

1. reporter
2. reporter special
3. redactor
4. sef de sectie
5. editor sau publicist comentator
6. redactor-sef adjunct
7. redactor sef
8. director

Aceste pozitii (mai putin cea de "redactor-sef" care este, ca si directorul de publicatie, unic) exista in fiecare departament: social, economic, politic, eveniment, externe etc., in functie de specificul fiecarei publicatii, de publicul-tinta etc.

La unele publicatii, pozitia de reporter lipseste pentru ca se considera ca produsul are o tinuta suficient de inalta incat sa nu poata scrie pentru el decat oameni de presa cu experienta. Deci, se porneste de la redactor, sef de sectie, redactor-sef adjunct si redactor-sef.

In continuare, incercam sa creionam cate ceva despre jurnalism si jurnalisti.

Este o profesie considerata liberala, atat de catre mediul academic, cat si de catre cel profesional. Ea este in mare masura legata de ideea de vocatie si se dezvolta inegal in societatile in care functioneaza.

Profesiunea are o puternica responsabilitate sociala si este privita oarecum diferit de mediul academic si de cel profesional (industria de media). Se poate afirma ca, in general, este o profesiune in care se patrunde relativ usor, fiind necesare, intr-o prima faza, o mare motivatie, o suma de abilitati de comunicare si, nu in cele din urma, o mare curiozitate sociala. O particularitate a profesiunii de jurnalist este aceea ca nu este reglementata uniform la nivel mondial. De asemenea, starea meseriei depinde mult de factorii economici, politici etc.

In Romania, nu exista statistici oficiale in privinta numarului de jurnalisti, dar se estimeaza ca numarul lor este in jur de 20.000. Modul de formare a acestora este academic (facultati de jurnalism) sau prin "training on the job" (experienta in redactie). Pregatirea ziaristilor vizeaza studii din toate domeniile (inginerie, drept, economie, stiinte sociale etc.) deoarece se considera ca, in principal, jurnalistii sunt cei care ar trebuie sa informeze, sa educe sau sa formeze gustul cultural al publicului. De asemenea, jurnalistii sunt considerati (si asa si trebuie sa fie) "cainii de paza" ai societatii. Nu degeaba sunt considerati "a patra putere in stat".

Cele mai importante "ramuri" ale jurnalismului sunt televiziunea (care are si cel mai mare impact), presa scrisa si radioul.

Cele mai importante pozitii in jurnalism sunt: reporter, redactor, editor, producator. Primele trei sunt valabile in toate redactiile, in timp ce producatorul isi are locul doar in domeniul audiovizual. Cele mai importante atributii ale jurnalistului sunt: strangerea informatiilor (lucrul cu sursele) si redactarea lor.

Redactarea depinde de formatul produsului media, de gen, de orientarea editoriala si de tipul institutiei de presa.

Cea mai mare calitate a unui jurnalist este aceea de a sti sa scrie. In comparatie cu alte profesii, acest talent este foarte greu de normat. Exista jurnalisti generalisti (care pot face materiale din orice domeniu) si jurnalisti specializati (care fac materiale doar dintr-un anumit domeniu). Cei mai "tari" sunt considerati jurnalistii de investigatie. Cat stim si cat nu stim despre ei? Nu avem cum sa "masuram".

Facultatile de profil le dau jurnalistilor cultura profesionala (norme, proceduri, valori) si ii invata teoria comunicarii de masa si alte cursuri complementare (economie, sociologie etc.). In general, absolventii de jurnalism sunt mai flexibili in gandire, stiu si pot sa faca orice (radio, televiziune, presa scrisa) si au o baza teoretica serioasa.