Fumurile la locul de munca

Smoke-free este o sintagma la moda, pe care, ca mai tot ce vine de la occidentali, am primit-o cu bratele deschise. Tot mai multe companii din Romania adopta o politica smoke-free pentru a reglementa problema fumatului la locul de munca. Se inscriu aici, in primul rand, firmele cu management strain sau instruit in strainatate si multinationalele. Fumatul la locul de munca e pe cale de disparitie, dar exista inca in unele firme mici, cu management local. Legislatia romana interzice fumatul in spatii publice inchise, dar nu spune clar ca fumul de tigara este interzis la locul de munca. Si nu toate locurile de munca pot fi considerate "spatii publice inchise". Decizia ramane deci in "ograda" managerilor si depinde de stilul de conducere al fiecaruia.

Nu ne-am propus sa aratam cu degetul catre companiile in care se permite fumatul, nici catre managerii care impun respectarea drastica a unui program "fara tutun". Pana la urma, fumatul este o alegere personala, pe care nici seful, nici legea nu ti-o poate dicta. Ceea ce ti se poate impune este locul in care ai voie sau nu ai voie sa-ti aprinzi tigara. Legea 349/2002 privind prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun stipuleaza ca fumatul este interzis in spatiile publice inchise, fiind permis doar in locuri special amenajate, cu respectarea urmatoarelor conditii obligatorii:

• "sa fie construite astfel incat sa deserveasca doar fumatul si sa nu permita patrunderea aerului viciat in spatiile publice inchise";
• "sa fie ventilate corespunzator, astfel incat nivelul noxelor sa fie sub nivelurile maxime admise".

Asa cum este ea formulata la momentul actual, legea lasa angajatorului roman trei optiuni: sa interzica total fumatul in compania lui, sa nu implementeze nici un fel de regulament anti-fumat, sau sa amenajeze acele spatii "ventilate corespunzator". La noi, balconul este considerat un astfel de spatiu, doar ca nu prea respecta confortul angajatilor fumatori care, de dragul unui fum, trebuie sa infrunte - in functie de anotimp - canicula, gerul sau vantul taios. Cristia Maksutovici, Managing Partner al companiei Axa Consulting, observa tendinta unor multinationale din Romania de a culpabiliza fumatorii: "Se doreste crearea unei senzatii de ostracizare, de genul: <> Locurile de fumat nu sunt incaperi placute si confortabile sau bucatarii cu miros imbietor de cafea, ci niste custi din geam, un colt vizibil celorlalti, pentru a pune un stigmat asupra fumatorilor. Unele companii cer angajatilor sa coboare zeci de etaje pana in fata cladirii - iarasi un loc vizibil - pe orice fel de vreme, pentru a-si ispasi pedeapsa de a fi fumator. O colega fumatoare imi povestea despre cusca de termopan din aeroportul Heathrow London, in care s-a simtit ca o vietate rara si stranie". Pe de alta parte, nici amenajarea spatiilor pentru fumat cu canapele elegante si confortabile nu este indicata: "Efectul ar fi de a-i nemultumi pe cei care nu fumeaza si de a-i determina sa-si spuna: <>".

Smoke-free sau to smoke free?

Pana cand ne vom lamuri cum trebuie sa arate un spatiu special amenajat pentru fumat, stim sigur ca orice decizie referitoare la fumatul la locul de munca trebuie sa tina cont de parerea angajatilor. Fie prin chestionare, fie prin survey sau discutii informale, salariatii ar trebui sa aiba un cuvant de spus. Trainerul de la Axa Consulting avertizeaza: "Comunicarea in organizatii este cea mai serioasa problema si, in cazul aplicarii unei masuri care afecteaza angajatii, ea ar trebui facuta cu mare grija, altfel efectul va fi opus celui scontat. Am vazut companii care au implementat un regulament anti-fumat fara a-si consulta angajatii. Mesajul a fost inteles gresit, rezistenta a fost mare, frustrarile au crescut si, in cea mai mare parte a cazurilor, nemultumirea si-a gasit subiectul: departamentul de resurse umane, care a fost hulit in pauza de tigara".

Rezultatele acestui proces de consultare a angajatilor trebuie sa constituie punctul de plecare in formularea regulamentului, care trebuie sa specifice clar daca fumatul va fi interzis total sau doar in anumite zone ale companiei. Un regulament anti-fumat facut ca la carte trebuie sa protejeze toti nefumatorii din spatiile de lucru, sa se conformeze legislatiei in vigoare, sa se aplice intregului personal - inclusiv clientilor si vizitatorilor, sa descrie cum vor fi sanctionate abaterile si sa numeasca o persoana responsabila cu monitorizarea si primirea reactiilor.

Pentru a se ajunge la un regulament care sa multumeasca pe toata lumea, comunicarea si persuasiunea din partea managerului trebuie secondate de rabdare, atat a lui, cat si a angajatilor. Nu intotdeauna prima solutie este cea potrivita. In birourile de la Axa Consulting se fumeaza, dar s-a ajuns la aceasta decizie abia dupa ce s-a constatat ca fumatul pe terasa nu este compatibil cu doleantele si randamentul angajatilor. "Am incercat acum trei ani sa interzicem fumatul in birouri, amenajand un loc de fumat pe terasa, desi toti angajatii erau fumatori, inclusiv eu", isi aminteste Cristia Maksutovici. "Am constatat ca majoritatea sedintelor operative au ajuns sa se desfasoare in locul de fumat. Ar fi trebuit sa reduc timpul sedintelor in functie de <> colegilor mei, ceea ce ar fi insemnat mai putine idei pentru companie, mai putina participare, iar dupa un anumit timp, mai putina creativitate si o mai mica implicare in problemele organizatiei. Asa ca am decis ca este mai bine sa fumam in timpul lucrului, decat sa interzicem fumatul". Una dintre companiile in care politica smoke-free s-a aplicat inca de la infiintare este Ipsos Interactive Services Europe. "Politica oficiala a firmei interzice fumatul in spatiile publice sau comune: bucatarie, sala de mese, bai, holuri si birouri. In prezent, fiecare birou din cladirea IIS are cel putin doua balcoane, fumatul fiind permis doar in aceste spatii", afirma Carmen Lazar, Communication Director si membru al Boardului Executiv al IIS. In compania Scop Computers, angajatii fumeaza in afara birourilor si au constientizat, prin dialog, beneficiile reducerii fumatului: "Sunt fumatoare, dar, inainte de a ma include in categoria fumatorilor, sunt om de resurse umane", marturiseste Alina Ban, Director Resurse Umane in cadrul acestei companii. "Rolul meu este de a ma gandi la sanatatea si la siguranta angajatilor si, bineinteles, la profitabilitatea companiei. Daca nu reusesc sa fac sa dispara orice tip de riscuri, cu siguranta trebuie sa gasesc solutii care sa ma ajute sa le diminuez. Am stabilit un numar cat mai mic de pauze de tigara pe zi, care in nici un caz nu se desfasoara in birouri, ci intr-un loc amenajat".

In Romania, legea impotriva fumatului nu este foarte drastica, doar ca - precizeaza Cristia Maksutovici - aplicarea ei se face cu mai mult tact, in unele organizatii, si mai brutal in altele: "Stiu ca sunt companii care pedepsesc fumatul cu plata unei <>, dar stiu si companii care dau premii pentru fumatorii care se lasa de fumat. Eu una, intre o masura punitiva si initiativa de incurajare a unui comportament pozitiv, as alege-o intotdeauna pe cea de-a doua". In tarile cu un puternic curent anti-fumat, precum Norvegia, Irlanda sau Franta, se iau mult mai multe masuri pentru restrictionarea acestui obicei nesanatos. De pilda, se asigura asistenta pentru angajatii care vor sa renunte la tigari, se distribuie dropsuri si gume de nicotina, se organizeaza grupuri si cursuri pentru renuntarea la fumat, se scriu ghiduri pentru manageri in legatura cu fumatul pasiv. In unele companii, exista chiar sedinte de hipnoterapie si instrumente asistate de calculator pentru renuntarea la fumat.

Tutunul dauneaza grav companiei

Nimeni nu mai poate contesta astazi faptul ca fumatul este un obicei nesanatos, ca sa nu-i spunem viciu. Fumatul pasiv are repercusiuni la fel de grave: iritatii ale gatului, ale ochilor si ale nasului, dificultati in respiratie, stranut si tuse, dureri de cap, ameteli, greata si tulburari de concentrare, iar pe termen lung, boli cardiace si cancer pulmonar. Nimeni nu si-ar dori sa se confrunte cu astfel de simptome, cu atat mai mult la locul de munca. Conform Autoritatii in Sanatate si Securitate din Irlanda, exista dovezi convingatoare ca lucrul alaturi de angajati fumatori creste riscul de aparitie a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumatoare, iar riscul de a te imbolnavi de boli cardiace este cu 25-35% mai mare. Cele mai afectate de fumul de tigara de la locul de munca sunt persoanele care activeaza in domeniul alimentatiei publice - turism, hoteluri si restaurante. Sindicatul irlandez care reprezinta salariatii din baruri estimeaza ca in Irlanda se inregistreaza anual 150 de decese cauzate de expunerea la fumul de tigara de la locul de munca. Studii din Norvegia au demonstrat ca barmanii si chelnerii sunt supusi unui risc semnificativ crescut de dezvoltare a cancerului pulmonar, comparativ cu alte profesii.

Manageri si angajati, fumatori si nefumatori, toti suntem de acord ca restrictia fumatului se impune pentru ca sanatatea si siguranta la locul de munca sa fie garantate. Pe langa scaderea riscului de imbolnavire, interzicerea totala sau partiala a fumatului s-a dovedit a fi o masura eficace pentru reducerea numarului de angajati fumatori. Carmen Lazar, Communication Director IIS, considera ca aplicarea stricta a unei politici smoke-free in toate spatiile publice (restaurante, baruri, institutii etc.) ar putea conduce la o scadere considerabila a numarului de fumatori sau, cel putin, a numarului de tigari fumate pe zi. Cercetarile arata acelasi lucru: in compania Ericsson din Stockholm, Suedia, numarul de fumatori a scazut cu 20 de procente dupa ce conducerea a amenajat spatii speciale pentru pauzele de fumat. Iar in Finlanda, legislatia de restrictionare a fumatului la locul de munca a redus cu 5% numarul de fumatori la nivel national. In ceea ce priveste angajatorii, acestia au avantajul ca politica smoke-free reduce costurile directe alocate pentru sanatatea angajatilor si igiena locului de munca, precum si riscurile declansarii unor incendii. Nu mai punem la socoteala ca echipamentul de birou, mobilierul si perdelele ar avea o "viata" mai lunga. Din nou, situatia este delicata in ceea ce priveste restrictionarea fumatului in domeniul alimentatiei publice. In localurile si restaurantele din Irlanda nu mai gasesti urma de fum de tigara, in Franta exista restrictii privind fumatul in aceste locuri, iar in barurile si cafenelele grecesti exista spatii destinate nefumatorilor. Indiferent de tara, initiativele de genul acesta au cam starnit protestul patronilor de baruri, restaurante si hoteluri, fiind asociate cu falimentul imediat. Totusi, la un studiu mai atent, asa cum s-a efectuat in Marea Britanie si Irlanda, se pare ca masura are mai degraba sanse sa duca la cresterea numarului de clienti in localuri. Pana la urma, tot nefumatorii sunt mai numerosi...