EXCLUSIV: Jurnalul unui manager liber de contract
Mihaela Mateescu › Mar, 2010-06-15 15:32Dupa 23 de ani de cariera in cele mai mari institutii financiare din Romania, a ales un an de libertate. Mihaela Mateescu, fost director general la Raiffeisen Leasing, a avut curajul pe care putini romani cu vieti profesionale de succes il au: sa spuna “Stop!” nebuniei cotidiene, sedintelor interminabile, traficului sufocant, regretului ca la sfarsitul unei zile agitate ramane prea putin timp impreuna cu familia. In exclusivitate pentru Revista Cariere, Mihaela povesteste cum a luat hotararea de a face inconjurul lumii. In urmatoarele episoade, managerul le va impartasi cititorilor Cariere experientele din Peru, Bolivia, Argentina, Brazilia, Cambodgia si Vietnam.
Poza 1 din 10
Poza 2 din 10
Poza 3 din 10
Poza 4 din 10
Poza 5 din 10
Poza 6 din 10
Poza 7 din 10
Poza 8 din 10
Poza 9 din 10
Poza 10 din 10
Citeste si:
› Exclusiv|Jurnal de manager. Partea a 2-a: Pe inaltimi sud-americane (fotogalerie)
› Cererea pentru leasing a scazut dramatic
› EXCLUSIV: Un manager strain include Romania in anul sabatic. Aflati de ce
Zilele astea, toata lumea vorbeste despre fotbal. Si, desigur, despre Africa de Sud. Este una dintre destinatiile pe care, de mult, voiam sa le vizitez.
In toamna anului trecut, ma gandeam cu emotie unde sa petrecem sfarsitul de an, si ce putea fi mai potrivit decat o vacanta “calda” la antipozi. Am pus mana pe telefon si am sunat o fosta colega de facultate, stabilita pe meleagurile Johannesburg-ului de mai bine de doua decenii. Auzind ca vrem sa petrecem “doar” 10-12 zile in tara ei de adoptie, ne-a spulberat planul initial, construind pentru noi o splendoare de sejur de vreo 3-4 saptamani.
Ar fi fost minunat, dar concediul meu nu putea fi atat de generos, chiar daca puneam la socoteala si zilele libere de sarbatori. In plus, recomandarea ei era pentru sezonul de toamna (adica lunile martie – mai), cand forfota turistilor este vizibil mai redusa si conditiile climatice mult mai placute. Deci, pentru moment, am abandonat planul, dar gandul unei vacante prelungite incepea sa-si faca aparitia.
Ideea nu era noua. De cativa ani, auzeam, in lume, dar si pe la noi, despre ani sabatici sau vacante de cateva luni, menite sa puna o perioada de respiro in goana profesionala, cel mai adesea numita cariera.
Putea fi o optiune si pentru mine ?
Lucram de 23 de ani, de la terminarea Facultatii de Cibernetica Economica (din cadrul ASE-ului), marea lor majoritate in domeniul financiar-bancar. Am avut un parcurs ascendent, trecand de la perioada de acumulari in Banca Comerciala Romana, o adevarata pepiniera de specialisti la inceputul anilor ’90, apoi prin Banca Turco Romana si Banca Ion Tiriac, unde m-am axat mai mult pe latura internationala a domeniului bancar.
In urma cu sapte ani, am ales o schimbare, catre domeniul leasingului, aflat atunci in faza de pionierat, dar cu un potential urias dupa cum s-a confirmat mai tarziu. Din 2006, ocupam functia de Director General al Raiffeisen Leasing - o functie dinamica, cu provocari multiple, dar insotita de responsabilitati pe masura. Dupa ani buni de crestere, a venit si momentul crizei, care a insemnat in primul rand o schimbare de optica, dar si de structuri organizationale, flexibilitate in relatia cu clientii dar si masuri dure.
Incepand cu a doua jumatatea a anului 2008, ne-am aflat intr-o cu totul alta ipostaza a modelului economic, care a zguduit perceptia de pana atunci despre vanzari, bugete si profit. Tot in aceeasi perioada, baiatul nostru finaliza liceul, dadea examenul de bacalaureat si admiterea la Facultatea de Electronica. Intr-un cuvant, au fost 12-18 luni de foc, la intensitate maxima, care lasau foarte putin spatiu sau chiar deloc timpului liber petrecut in familie sau alaturi de prieteni.
Stiti cu totii cum arata o astfel de zi de munca: plecat dis-de-dimineata de acasa, infruntat traficul cel putin o ora, apoi 10-11 ore de intalniri cu clientii, bugete, sedinte de vanzari, prezentari sau consilii de administratie, cozi interminabile pe drumul de intoarcere acasa si apoi a doua zi, din nou in “matrice”. Desi am incercat mereu sa avem un echilibru al muncii cu viata de familie, simteam ca se impunea acest moment de respiro, de vacanta prelungita.
Cert este ca, la inceputul lunii decembrie, am materializat hotararea de a incheia contractul si de a sta pur si simplu, o perioada in care sa ma ocup de mine si de cei din jur. Mi-as fi dorit sa fac o schimbare, dar oricum piata fortei de munca nu oferea nimic interesant pe moment - chiar pentru tot anul, dupa estimarile specialistilor, dar si ale mele –, asa ca decizia mea venea intr-un moment cat se poate de potrivit.
Se spune ca pe timp de criza sau de razboi, oamenii tind sa revina la valorile de baza, fundamentale ale vietii. Simteam ca, si pentru mine, era un astfel de moment.
Comentarii
2010-07-20 09:47
RONGO
E bine... Am rupt legaturile la o firma unde am vietuit cincisprezece ani.
Sunt momente cand simti ca mergi in viteza intaia si ca vei sfarsi sub tren... atunci e momentul sa rupi... altfel...
Probleme: gandul la temele lasate nerezolvate(raman infipte-n scoarta, orice s-ar zice...), familia(are un soc in momentul cand afla ca anii de sacrificiu au fost de fapt o greseala) ce poate sa intre-n panica..., situatia materiala(cum spunea cineva mai sus)...
O buna idee ruperea de realitatea pe care n-am mai putut-o suporta si transferul catre alte orizonturi. Norocosi cei ce pot s-o aplice. Si curajosi. Eu n-am reusit decat trei luni...
Atentie la-ntoarcerea in lupta cu zmeii cei rai...
Succes!
2010-07-14 09:42
FLORIN
Pe masura ce citesc ma intristez...De ce ? Pentru ca din pacate noi romanii nu stim sa ne vindem. In multe tari exista deja acest concept de an sabatic, prin care oamenii cu vechime in companie sunt recompensati cu un concediu platit (!!!) de un an de zile. Postul le este blocat iar in anul respectiv pot face orice. Beneficiile sunt evidente in special pentru companie care beneficiaza de un angajat cu forte proaspete, idei noi si de ce nu mult mai fidel.
La noi se pare ca acest concept este un vis prea indepartat. Fie - repet - nu stim sa ne vindem atunci cand ne negociem contractele, fie companiile mizeaza pe nestiinta dar si nesiguranta noastra...
Pe de alta parte ce pot sa mai spun? Daca un bilet de avion de 1.000-1.500 euro este mult ca pret, pentru un fost manager general la o companie de leasing inseamna chiar ca lucrurile au luat-o razna iar negocierea salariala nici nu a existat...
In concluzie: un articol slab, gen telenovela sud americana, cu o protagonista pe masura...
2010-07-20 09:58
RONGO
Hmm...un comentariu superior...
Prea multa siguranta....
Am un criteriu: Certitudinea e invers proportionala cu cantitatea de stiinta... Cred ca subordonatii Dumneavoastra sunt foarte destepti si fericiti...
2010-06-30 10:13
ERSILIA
Ma bucur ca alturi de voi am putut sa calatoresc ( chiar daca numai imaginar ) in aceste locuri minunat si cu asfel de ghizii.
Stiu ca decizia pe care ai luat-o a fost grea, dar mai cred ca ce a ce urmeaza va fi o adevarata relansare indiferent de domeniul in care vei activa.
Cred ca este bine sa aceptam toate provocarile vietii si sa ne bucuram de toate momentele frumoase si sa aceptam pe cele mai putin frumoase.
Iti doresc sa va bucurati din plin de perioada aceasta de relaxare si sa iti pregatesti fortele pentru noile provocari pe care ni le rezezerva vitorul.
Astept cu multa nerabdare urmatoarele jurnalele de calatorie.
Succes , multa bafta in tot ceea ce veti alege sa faceti mai departe.
Ersilia
2010-06-23 01:14
SANDA POPA
Felicitari Miki, grozava decizie.
Visam si noi dar va mai dura ceva timp pana facem ceva radacini in America de Nord.
2010-06-20 20:21
SILVIA IORDACHE
impartasesc intru totul aceasta decizie, tocmai m-am intors dintr-o expeditie de scufundari de 3 saptamani in Galapagos + Anzi + jungla.
Avem nevoie de asemenea iesiri care sa ne hraneasca sufletul cu liniste, frumusete si bucurie.
Chiar in munca pe care o desfasuram, este nevoie de un refresh pentru a redeveni creativi, motivati si de ce nu, mai buni...
felicitari,
silvia
2010-06-20 11:31
ANAMARIA L
Felicitari ! Nu multi ar fi avut curajul de a lua o asemenea decizie, chiar in conditiile unei oarecare securitati materiale.
E reconfortant gandul ca cineva iese din vartejul cotidian si se intoarce mai mult spre sine si spre cei dragi.
Sper sa va bucurati din plin de perioada aceasta.
Astept cu nerabdare "jurnalul de calatorie".
Succes in tot ceea ce veti alege sa faceti mai departe.
Anamaria
2010-06-18 14:02
ALINAP
2010-06-17 10:28
GABRIELA TUDOR
am mare incredere in pauzele, mai scurte sau mai lungi, luate departe de locul de munca.
eu am avut parte de vreo doua ca urmare a unor 'pasi inainte' facuti putin cam precipitat, urmare unor 'suturi in spate'.
totusi, acele pauze au constituit ocazii excelente de reevaluare a optiunilor personale si de luare a unor decizii de cariera care s-au dovedit a fi mult mai inspirate decat daca as fi ramas fixata 'in proiect'.
felicitari si succes in drumurile pe care vei alege sa le parcurgi !
doamna T
Adăugati comentariu
Dan Berteanu: „Trainingul, aşa cum îl...
La începutul acestui an, am fost solicitat să-mi dau cu părerea despre evoluţia din 2012 a pieţei de training din România şi din Europa Centrală şi de Est. Am declinat-o.
Manager în ape tulburi
Criză sau ne-criză, situaţii neaşteptate sau neplanificate apar tot timpul, iar factorul imprevizibil este cel mai dificil dintre toate. Nu ştii cum, nu ştii când, nu ştii de ce, pur şi...
In Malta pentru un concediu binevenit
Daca doriti sa va petreceti vacanta intr-un loc insorit si captivant, atunci este simplu. Alegeti Malta. Iata de ce.
Despre lideri adevăraţi - cu Dale Carnegie
Am descoperit cărţile lui Dale Carnegie într-un moment în care aveam nevoie de o direcţie în viaţa profesională şi revin la ele ori de câte ori caut motivaţie, informaţie sau pur şi...
Greşeli care îţi pot afecta cariera
Pe parcursul vieţii, un angajat se confruntă cu o multitudine de probleme care îşi pot pune amprenta mai mult sau mai puţin asupra evoluţiei carierei acestuia. Unele decizii pe care le iei...
Avem un sceptic printre noi. Ce-i de făcut?
Îi ştiţi pe sceptici, cei care afişează aerul acela incredul, în spatele căruia se ascunde cu mare greutate gândul: „De ce te-aş asculta!“ Sunt cei mai dificili prieteni, cei mai...
Unul dintre cei mai renumiți hackeri din România, cunoscut în lumea virtuală sub pseudonimul...
La începutul acestui an, am fost solicitat să-mi dau cu părerea despre evoluţia din 2012...
În majoritatea cazurilor când cineva face o greşeală (mai ales în legătură cu noi), ne...
