EXCLUSIV Andreea Paul-Vass, despre manifestările din stradă şi creşterea economică a României

Primul „cuvânt de ordine“ în Europa: disciplină fiscală

Se aşteaptă un nou tratat sau acord interguvernamental cu reguli de conduită mult mai drastice, mai rigide şi cu sancţiuni ferme aplicate. Bătălia care se dă la momentul actual în zona euro urmăreşte restabilirea încrederii. A încrederii în disciplina fiscală, în capacitatea de redresare economică şi în accelerarea reformelor, din care cea mai dură este cea a pensiilor.

Comisia Europeană a revizuit drastic, în sens negativ, prognozele de creştere economică în zona euro, de la 1,8% în luna aprilie 2011 la 0,5% în luna noiembrie 2011.

OECD prevede o creştere economică chiar mai mică, de 0,2%, faţă de nivelul de 2% prognozat anterior. În noiembrie 2011, OECD a avertizat că va urma o perioadă de recesiune uşoară pentru zona euro, începând din ultimul trimestru din anul 2011 şi continuând în primul trimestru din anul 2012, cu o creştere economică negativă, de -1%, respectiv de -0,4% comparativ cu trimestrele anterioare.

Angela Merkel declara sugestiv că Europa trăieşte cele mai dificile ore de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Starea zonei euro este cu atât mai îngrijorătoare cu cât s-a dat recent semnalul unei noi furtuni economice europene. Agenţiile de rating au degradat ratingurile unor state precum Franţa şi Austria, care până nu demult reprezentau un exemplu de stabilitate economică. Pe acelaşi trend s-au înscris Spania, Italia, Portugalia şi Grecia, în timp ce ratingul României a fost revizuit în sens pozitiv, ţara noastră fiind inclusă în categoria recomandată pentru investiţii. Suntem într-o regiune cu două economii cu uriaşe probleme: Grecia şi Ungaria, unde austeritatea va fi virulentă în acest an.

Amenzi fixe şi variabile pentru statele care nu respectă disciplina fiscală

La Summitul de la Bruxelles din luna decembrie au fost trasate principalele modificări care vor interveni în legislaţie. Ele privesc accentuarea supravegherii în domeniul fiscal şi monitorizarea atentă a dezechilibrelor macroeconomice. Rigurozitatea este cuvântul de ordine în Europa. Prudenţa în România. Evoluţiile economice sunt legate de indicatori relevanţi pentru a asigura bazele unei economii solide, cum este, de pildă, limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB.

Procedura de deficit excesiv se va declanşa în două situaţii: dacă deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB sau dacă, – în condiţiile în care datoria publică este mai mare de 60% din PIB– , nu se respectă reducerea anuală a diferenţei între datoria publică (ca procent din PIB) şi ţinta de 60% din PIB cu 1/20 în ultimii 3 ani (regula 1/20).

Se păstrează practica formulării de recomandări frecvent utilizată de Comisia Europeană, completată de măsuri de prevenire în cazul dezechilibrelor fiscale sau macroeconomice. Mecanismul de sancţionare aplicat în cazul în care nerespectarea continuă este mult mai riguros. Sistemul prevede amenzi fixe şi ulterior variabile pentru statele care se abat de la ţintele stabilite şi nu iau măsuri de corectare. Amenzile vizează deocamdată doar statele din zona euro. Proasptele retrogradări cred că vor înăspri şi mai tare regulile trasate până acum, dovedite a fi insuficiente.

România se află printre ţările care au decis să adere la aceste reguli de disciplină fiscală, conştientă fiind că astfel se creează şi se consolidează credibilitatea la nivel european. Înseamnă că România, asemenea celorlalte state, va analiza mai atent deciziile de politică economică şi va măsura atentă rezultatele şi eşecurile. Deciziile UE nu sunt luate de dragul raportărilor şi al birocraţiei sau pentru a ne pedepsi la primul pas greşit, ci pentru a avea un tablou corect al statelor europene sănătoase economic, al partenerilor de încredere în caz de noi turbulenţe, asemănătoare celor la care am asistat. Este clar că România trebuie să continue să se reformeze pentru a deveni un stat prosper, iar aceste repere ne oferă cadrul de orientare.

An electoral = pomeni electorale?

Alegerile electorale vor fi piatra de încercare a economiei româneşti. Nu vom mai putea da vina pe influenţele nefaste ale situaţiei din jur; altfel vom suporta consecinţele economice ale alegerilor din 2008 pe care le-am plătit cu toţii cu vârf şi îndesat. Trecutul ne-a arătat că românii votează de multe ori impulsiv, nu în funcţie de programe publice realiste. Acum însă, deşi pomana electorală le poate părea multora tentantă, trebuie să conştientizăm responsabilitatea votului exprimat. Credibilitatea noastră în Europa depinde de a ne menţine fermi în atingerea ţintelor asumate: deficit bugetar de 1,9%, inflaţie de 3%, creştere economică de peste 2%. Mizăm pe faptul că rezultatele ne garantează acţiunile viitoare: guvernul a dovedit că are capacitatea de a scoate România din criză şi de a o readuce pe traseul creşterii economice.

România are o şansă importantă de a se afla în postura de insulă de stabilitate în zona est-europeană, dar şi în Europa, în general. Suntem în acest moment o ţară recomandată pentru investiţii, avem o monedă stabilă şi o economie pe trend ascendent. Sunt tocmai premisele necesare de dezvoltare economică în următorii ani. Avem obligaţia să nu ratăm această şansă, după atâta efort şi suferinţă, chiar dacă este an electoral.