De ce sa angajam persoane cu dizabilitati?

131-trend

Sub 10% au job

Este un lucru cert ca printre persoanele cu dezabilitati exista multi potentiali angajati de valoare, care ar putea sa reduca din deficitul de talente sau sa ocupe posturile neacoperite din cauza numarului mic de specialisti din anumite domenii. In UE, tendinta companiilor de a lua in considerare si persoanele cu dizabilitati atunci cand fac recrutari nu mai reprezinta o noutate, dar situatia nu este cea scontata de autoritati.

Potrivit cercetarilor ONG-urilor internationale si informatiilor oferite de portalul institutiilor europene, ec.europa.eu, dintre cei 493 de milioane de locuitori ai UE, aproape 200 de milioane sunt angajati intr-o organizatie de stat sau privata. Dintre acestia, 12% (peste 22 de milioane) sunt persoane cu dizabilitati. Desi poate parea o cifra mare, oficialii europeni nu sunt prea incantati de aceasta situatie. Din numarul total al oamenilor cu handicap care au disponibilitatea de a se incadra in munca (peste 45 de milioane), numai jumatate au un job, in comparatie cu proportia de 68% a persoanelor fara dizabilitati care merg la serviciu.

In Romania cifrele sunt si mai proaste. Potrivit Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH), la noi in tara traiesc peste 600.000 de persoane cu dizabilitati, dintre care aproape jumatate au disponibilitatea de a se incadra in munca (adica au varsta corespunzatoare, iar handicapul nu le conditioneaza decat partial activitatea). Totusi, la nivel national, numai 9% dintre aceste persoane (adica mai putin de 25.000) au un job.

De ce este aceasta cifra atat de mica? In primul rand, din cauza faptului ca statul a acordat, de-a lungul timpului, prea putina sustinere procesului de integrare in munca a oamenilor cu handicap.

Pe de alta parte, foarte putine companii investesc timp pentru a se informa in legatura cu procedurile si beneficiile pe care le implica angajarea persoanelor cu dizabilitati. In plus, de multe ori, cheltuielile pentru adaptarea infrastructurii firmei la nevoile acestor angajati le par mult prea mari firmelor, iar procedurile de subventionare a cheltuielilor prea complicate. La aceasta se adauga mentalitatea discriminatorie a angajatorilor si a celorlalti angajati."Din pacate, inca mai exista oameni (la nivel de angajator) cu mentalitate gresita in ceea ce priveste accesul persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii. O solutie, pe langa puterea exemplului celorlalti, ar fi asa-zisa discriminare pozitiva, adica promovarea angajarii persoanelor cu dizabilitati si informarea angajatorului de catre ONG-urile care se ocupa de problematica dizabilitatii despre avantajele fiscale ce decurg de aici", spune Ionut Moromete, administrator mijloace de plata in cadrul Departamentului Financiar al BRD, care are un handicap locomotor si este nevoit sa se deplaseze intr-un scaun cu rotile. El crede ca accesul persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii este direct proportional cu accesul acestora la invatamant, pregatire si formare profesionala. "Atunci cand ai in spate un bagaj solid de cunostinte si experienta profesionala este mult mai usor sa-ti gasesti un job ori sa-ti dezvolti cariera", explica angajatul BRD.

Cercetarile in aceasta privinta nu sunt insa deloc favorabile. Conform unui raport al Ligii Romane pentru Sanatate Mintala (LRSM), persoanele cu handicap patrund greu pe piata fortei de munca deoarece sistemul de pregatire profesionala nu se potriveste cu nomenclatorul de meserii, iar scoala nu-i ajuta pe cei cu dizabilitati sa descopere care sunt calitatile si abilitatile ce i-ar putea ajuta sa se califice pentru diverse posturi. Multi dintre ei nu invata nicaieri nici macar cum sa intocmeasca un CV sau cum sa faca fata unui interviu de angajare. Studiul LRSM arata ca, dintre persoanele cu dizabilitati neangajate, 72% detin intr-o mica masura sau deloc informatii privind intocmirea unui CV, iar peste 70% cred ca nu s-ar descurca la un interviu pentru job.

Cu toate acestea, situatia pare ca se va ameliora pe viitor. Potrivit oficialilor ANPH, numarul persoanelor cu dizabilitati angajate s-a dublat in ultimii trei ani, iar trendul este crescator. Exista astfel sanse ca numarul acestora sa se dubleze din nou pana in 2011, urmand sa ajunga la circa 50.000. Potrivit lui Paulian Sima, consilier superior in cadrul ANPH, birourile de resurse umane ale companiilor romanesti au toate motivele sa ia in considerare si persoanele cu dizabilitati atunci cand fac recrutari, deoarece ar putea obtine multiple beneficii de pe urma adoptarii acestei practici.

Avantaje si sustinere

Pe langa faptul ca o persoana cu handicap poate acoperi un post pentru care nu se gasesc candidati cu pregatirea si calitatile necesare, companiile pot obtine si diferite ajutoare din partea statului. Potrivit legii 76/2002, companiile care angajeaza pe o perioada nedeterminata persoane cu dizabilitati sunt scutite de la plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, pe o perioada de 18 luni. Pentru o perioada identica, firmele primesc din partea statului pana la 800 de lei lunar (valorea unui salariu minim brut si jumatate) pentru fiecare persoana cu handicap angajata. Statul mai subventioneaza partial sau complet si alte cheltuieli, precum cele destinate adaptarii mediului de lucru, achizitionarii de echipamente speciale sau transportului persoanelor cu dizabilitati de acasa la serviciu si invers, in cazul in care acest lucru este necesar.

Legislatia europeana aduce la randul ei o serie de masuri care sa ii ajute pe oamenii cu handicap sa se angajeze. Directiva europeana 2000/78/EC le impune companiilor si colegilor de munca ai acestora sa adopte o atitudine nediscriminatorie fata de angajatii cu dizabilitati si sa le ofere sansa de a se acomoda usor la locul de munca. In plus, ofiterul de presa din cadrul departamentului de incadrare in munca al CE confirma ca in luna august a acestui an a fost adoptata o noua hotarare a Comisiei (800/2008), care vine sa sustina integrarea in munca a persoanelor cu handicap. Potrivit acestei hotarari, guvernele statelor membre vor putea sa subventioneze salariile persoanelor cu dizabilitati in proportie de pana la 75%. De asemenea, cheltuielile pentru accesibilizarea mediului de lucru ar putea fi complet acoperite de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

ONG-urile contribuie si ele la incadrarea in munca a persoanelor cu handicap. Acestea pot furniza modele de bune practici si pot genera o mobilizare a resurselor publice pentru a facilita angajarea persoanelor cu dizabilitati. "Daca vorbim despre ONG-urile care lucreaza de mult timp cu persoane cu dizabilitati, prin expertiza pe care o au, acestea pot fi parteneri ai autoritatilor statului, in special in elaborarea si implementarea documentelor de politici publice pe aceasta tematica", spune Adrian Szelmenczi, coordonator de proiecte la Agentia de Monitorizare a Presei. AMP a derulat anul trecut un proiect Phare de 70.000 de euro, axat pe integrarea in so- cietate si incadrarea in munca a oamenilor cu dizabilitati psihice grave, iar feedbackul primit din partea autoritatilor si a companiilor autohtone a fost foarte slab. Pentru a demonstra ca persoanele cu dizabilitati pot munci, o parte din cercetarea coordonata de AMP a fost realizata de persoane cu dizabilitati.

Pe de alta parte, din anul 2006, statul le impune companiilor cu peste 50 de salariati sa angajeze si persoane cu dizabilitati, in proportie de cel putin 4% din totalul angajatilor. Astfel, o companie care are peste 500 de salariati ar trebui sa aiba cel putin 20 de angajati cu dizabilitati. Firmele care refuza sa faca acest lucru sunt obligate de legislatie sa plateasca la bugetul de stat o suma egala cu jumatate din valoarea salariului minim brut pe tara, inmultita cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap. O alta optiune ar fi ca aceste firme sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate*, a caror valoare trebuie sa fie egala cu cea a impozitelor mentionate mai sus. In consecinta, in cazul companiei cu peste 500 de angajati, ar fi vorba de plata unui impozit lunar de 5.400 de lei sau de achizitionarea in fiecare luna a unor produse si servicii ale caror costuri trebuie sa ajunga la aceasta valoare. LRSM sustine ca aceste reguli pot in acelasi timp sa ajute sau sa puna probleme procesului de incadrare in munca a persoanelor cu dizabilitati. Insa de ce ar prefera o companie sa plateasca la stat mii de lei degeaba, cand ar putea, in schimb, sa angajeze persoane calificate, dar cu dizabilitati?

*Unitatile protejate sunt acele firme infiintate de orice persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat, in care 30% din totalul de angajati este reprezentat de persoane cu handicap.