Daca vrei sa iti cunosti tinerii angajati, acum ai sansa : Fata in fata cu generatia Y

De explicatia la aceasta intrebare s-au ocupat deja cercetatorii si sociologii din mai multe tari, iar studiile lor creioneaza un portret destul de clar al reprezentantilor Generatiei Y (Gen Y), cunoscuti si drept Milenarii, Eco Boomer-ii, Generatia "De ce?" sau Civicii. Nu exista un consens privind perioada istorica in care este incadrata generatia. Dupa unii specialisti, reprezentantii acesteia ar fi tinerii nascuti intre anii 1977 si 1997; dupa altii, este vorba de perioada 1978-1998 sau perioada dintre 1982 si 2000. Putem cadea totusi de acord ca atunci cand vorbim despre Generatia Y ne referim la tinerii cu varste de pana in 30 de ani, care fie se afla inca pe bancile scolilor, fie au patruns deja pe piata muncii, multi dintre ei aflandu-se chiar pe posturi superioare in companiile in care lucreaza. Insa nu "cine sunt ei" este problema angajatorilor si a celorlalte generatii, ci felul in care se comporta reprezentantii generatiei Y, felul in care interactioneaza cu generatiile anterioare si atitudinea lor fata de viata, lume si job.

Viziunea lor

Determinant pentru felul in care arata si se manifesta Generatia Y este contextul in care aceasta s-a format: o perioada instabila, marcata de miscari sociale, evenimente dramatice si schimbari importante la nivelul societatilor din numeroase state (de exemplu, incheierea razboiului rece, democratizarea fostelor tari comuniste sau inmultirea atentatelor teroriste). In acelasi timp, este vorba si de o perioada caracterizata de cresterea si stabilizarea mai multor economii, de debutul dezvoltarii actualelor asa-numite state emergente si de instaurarea globalizarii, toate acestea pe fondul evolutiei rapide a lumii digitale.

"Gen Y este prima a carei formare a avut loc exclusiv in era digitala. Internetul si derivatele sale constituie principala forma de comunicare, dar si de informare a acestor tineri", spune sociologul Mircea Kivu. El crede insa ca, pe langa beneficiile pe care le ofera tehnologiile, influenta multi-media si dependenta de mijloacele de comunicare online au dus la o anume destructurare a valorilor tinerilor din Generatia Y, acest lucru manifestandu-se prin refuzul de a prelua modele de la generatiile anterioare. Astfel, ei isi constituie propriile modele mai degraba prin imitatie reciproca, iar odata ajunsi la maturitate le este destul de greu sa se adapteze regulilor societatii.

De fapt, ceea ce par ei sa isi doreasca este ca societatea sa fie cea care se adapteaza la dorintele si nevoile lor si nu invers. "Generatia Y este numita si Generatia Acum. Reprezentantii ei se focuseaza asupra prezentului si este mult mai probabil ca ei sa fie dispusi sa cheltuiasca sume importante de bani pe experiente, decat pe ipoteci sau mobila, cum faceau generatiile precedente", explica Bruce Morton, co-fondator al companiei britanice de cercetare Ask Gen Y (www.askgeny.com). El sustine ca, fiind crescuti intr-o perioada instabila a istoriei, Milenarii tind sa caute rezultate rapide si gratificatii imediate. Grija unei pensii si realizarea unui plan elaborat privind viata personala si cea profesionala le sunt aproape cu totul straine. Totusi, doua dintre marile lor dorinte sunt sa iasa in evidenta si sa contribuie la solutionarea diverselor nevoi si probleme ale societatii. Este si motivul pentru care foarte multi se implica in diverse actiuni de voluntariat si CSR. Se spune ca atitudinea Milenarilor poate fi de multe ori contradictorie: lupta sa salveze planeta in timp ce vor sa strabata Europa zburand la preturi mici.

Atitudinea fata de job

Generatia Y are o abordare diferita si in privinta job-ului. Reprezentantii ei cred ca numarul de ore petrecute la munca este irelevant si vor sa fie apreciati in raport cu randamentul si cu productivitatea de care dau dovada. Potrivit cercetatorilor, aceasta atitudine este un efect al aducerii in prezent a sentimentelor si credintelor cu care au fost crescuti. Chiar si atunci cand ajung la maturitate si se angajeaza in munca, ei se asteapta ca nivelul ridicat de atentie pe care l-au primit in copilarie si adolescenta din partea celor din jur sa se mentina, dorindu-si sa primeasca feedback constant de la angajatori si sa afle care sunt modalitatile de a se dezvolta in cadrul companiei.

"Modul in care se raporteaza Gen Y la locul de munca este cu totul schimbat fata de atitudinea generatiilor anterioare. Se ajunge atat de departe incat tinerii angajati il pot intreba pe angajator care este coeficientul ROI al faptului ca vor lucra pentru compania respectiva. Atitudinea lor ar putea fi exprimata astfel: <>", exemplifica Bruce Morton.

Generatia Y acorda o mare importanta beneficiilor pe care le ofera locul de munca, dar nu este vorba numai de bani, ci si de posibilitatea de a evolua in cadrul firmei, de climat si de existenta comunicarii constante. Pe deasupra, ei vor prefera intotdeauna un job care sa le placa in schimbul unui job bine platit, deoarece considera ca salariul va creste odata cu experienta si abilitatile nou dobandite.

Cu toate acestea, nu este deloc cazul sa va ganditi ca tinerii angajati nu vor dori venituri maricele inca din start si diversele beneficii oferite de companie. Ceea ce surprinde insa, este ca cei mai multi dintre ei nu considera ca a avea aceste pretentii este ceva iesit din comun. Ei sunt convinsi ca lucrurile pe care le cer li se cuvin, pentru ca timpul si banii investiti in propria dezvoltare trebuie recompensati. In momentul in care se angajeaza, majoritatea detine deja un mare bagaj de informatii si experiente: facultatea, masteratul, activitatea in organizatiile studentesti, workshopurile, concursurile si internshipurile la care au participat sau trainingurile la care au fost trimisi in cadrul unui job anterior.

Generatia "De ce?" are o abordare diferita si in ceea ce priveste prezenta la birou, in contextul in care din ce in ce mai multi oameni considera ca petrec prea multe ore la locul de munca si resimt lipsa timpului liber. Persoanele cel mai apropiate de ei care se confrunta cu aceasta problema sunt propriii lor parinti. Prin urmare, conceptul de work-life ballance a capatat din ce in ce mai mult contur in vocabularul tinerilor angajati, iar pentru o mare parte dintre ei, un program flexibil reprezinta o conditie atunci cand isi cauta un job.

"Work-life ballance este un concept sanatos, care te ajuta sa fii eficient pe ambele planuri - profesional si personal", spune Andreea Serbu (21 de ani), care lucreaza part-time ca asistent PR la compania de relatii publice Headline. Ea combina studiile cu munca si considera ca echilibrul dintre cele doua este greu de gasit, iar inceputul unei cariere implica mult timp si energie investite in job. Totusi, Andreea nu exclude posibilitatea respectarii echilibrului dintre munca si viata personala, ci crede ca acest lucru depinde de fiecare persoana in parte si de functia ocupata. De asemenea, este important ca si angajatorul sa inteleaga aceasta nevoie a angajatilor si sa aiba disponibilitatea de a o pune in practica.