Cum să faci din anul acesta cel mai bun de până acum

În pofida reducerii cu 25 la sută a salariilor din sectorul public şi a creşterii TVA cu 5 puncte procentuale în 2010, România evitase genul de violenţe care au afectat Grecia şi alte state europene îndatorate. Ba chiar încheia anul 2011 cu o uşoară creştere economică, cu un deficit financiar înscris în limitele angajamentelor guvernamentale, într-un climat de linişte şi de stabilitate economică. Nimic nu prevestea furia mocnită care a ieşit la suprafaţă la jumătatea lunii ianuarie, odată cu protestele de stradă al căror trigger a fost proiectul de lege a sănătăţii şi demisia medicului Raed Arafat. În acest context cu totul şi cu totul neaşteptat, mai speră cineva ca Anul Dragonului să fie mai bun decât 2011 şi dacă da, care sunt considerentele?

Discuţia, pornită de la oportunităţile de business pentru România, îl inspiră pe Marius Perşinaru, vicepreşedinte Channels Operations - Xerox Developing Markets, mai mult decât ceea ce se întâmplă economic în zona Euro. De altfel, Perşinaru nu crede că sunt mulţi oameni în stare să prezică cât de cât ce o să se întâmple. El identifică oportunităţi de afaceri pe trei direcţii:

1. Investiţiile în infrastructură în zonele în dezvoltare, printre care se numără şi Europa de Est. Aici include şi segmentul IT&C, unde România are de recuperat destul de serios faţă de vecinii din Vest, şi acest lucru reprezintă o oportunitate serioasă de afaceri de care este necesar să ţinem seama.

2. Un alt segment la care avem de recuperat este piaţa internă de consum. Ieşirea din criza actuală poate veni dintr-o economie bazată pe o piaţă domestică în creştere, cum ne arată exemplul Indiei sau al Braziliei. „Potenţial există, doar că suntem pe unul dintre ultimele locuri. În jos, nici nu ar mai fi loc!“ Pentru aceasta este nevoie de o abordare strategică, pe termen mediu-lung, iar situaţia politică actuală nu este foarte prielnică.

3. Exportul –  care este logic să ajute –, însă iarăşi, nu în lipsa unei strategii economice integrate. „Nu se prea văd atuurile noastre pentru export. Sigur că exportăm şi acum câte ceva, însă ne bazăm doar pe iniţativele singulare ale unor antreprenori vizionari care au descoperit niste nişe şi se luptă să le acopere.“

Strategiile în schimbare ale companiilor sunt determinate în primul rând de competiţia crescută, de presiunea mare a preţurilor la bunurile de consum, de migraţia înspre servicii în zona de „business to business“. „Conceptul de «cloud» ilustrează cel mai bine tendinţele: ne permite să ne concentrăm pe direcţiile principale ale afacerii şi să eliberăm resurse altfel blocate în activităţi laterale.“ În al doilea rând, s-a instalat temerea ca România să îşi piardă atractivitatea pentru investitorii interni sau externi. Concentrarea strategiilor macoreconomice exclusiv pe creşterea exporturilor nu ne dă decât şansa forţei de muncă ieftine în UE, ceea ce reprezintă un avantaj de relativ scurtă durată. Alternativa ar fi să utilizăm oportunitatea dată de faptul că suntem printre ţările din UE cu cea mai mare populaţie, dar cu un consum intern mic. Strategiile economice orientate spre creşterea pieţei interne ar putea asigura potenţialul necesar atragerii de capital, creării de noi locuri de muncă, afaceri etc.

Iată şi punctele-cheie faţă de care Marius Perşinaru recomandă managerilor o atenţie crescută:

1. Revizitaţi-vă strategiile! Criza a schimbat modul în care reacţionează piaţa, deci trebuie schimbate regulile jocului. Creaţi reguli noi şi implementaţi-le rapid. Viteza de reacţie e vitală.

2. Motivaţi-vă angajaţii valoroşi! Asiguraţi-vă că aveţi organizaţii cu o cultură care valorizează iniţiativa, performanţa. Asiguraţi-vă că aveţi în bugetele de criză elemente care să permită ţinerea sub control a nivelului intern de motivaţie.

3.Urmăriţi strâns nivelul experienţelor livrate clienţilor, în aşa fel încât să vă fie mai uşor (ieftin) să vă ţineţi aproape clienţii curenţi şi să investiţi în cei noi!