News

Angajații din România au cel mai scăzut nivel de abilități IT din UE

Dana Badea › Vin, 2016-03-04 15:10
Una caldă, alta rece. Americanii ne invidiază pentru conexiune și viteza internetului, în vreme ce Uniunea Europeană ne arată cu degetul ca fiind țara cu angajații cu cele mai slabe abilități IT.  Raportul de ţară 2016 publicat de Comisia Europeană certifică acest lucru. La aceeaşi concluzie a ajuns şi raportul DESI 2016, care plasează ţara noastră pe ultimul loc, cu cel mai scăzut Indice al economiei și societății digitale din Europa. 
Sursa: Shutterstock

Haideți să vedem ce spun cifrele! România dispune de rețele de Internet în bandă largă superioare, dar avem cel mai mic procent de utilizatori de Internet în mod regulat din Uniunea Europeană (52% faţă de 76% în UE). O treime  din populația României nu a utilizat niciodată Internetul (vs 16% în UE).
Potrivit Raportului de ţară publicat în martie 2016, mai puțin de jumătate (46%) din forța de muncă din România posedă abilități digitale suficiente (față de 72% în UE), acest aspect putând deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice. Îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor digitale ar putea genera locuri de muncă și ar sprijini dezvoltarea sectoarelor e-guvernare și e-commerce.

Datele arată că digitalizarea administraţiei publice se întâmplă lent şi cu întreruperi: doar  8 %  dintre utilizatorii de Internet români au transmis online formulare publice comparativ cu o medie europeană de 32 %. În ciuda progreselor din ultimii ani, potențialul de e-commerce este încă în mare parte neexploatat. În 2015, România a înregistrat cel mai scăzut procent de consumatori care au cumpărat online (11 % comparativ cu media europeană de 53 %). Aptitudinile digitale sunt insuficient dezvoltate pe piaţa de muncă românească. Gradul de participare la programe de educație a adulților este cel mai scăzut din UE (1,5% în 2014, comparativ cu o medie a UE de 11%).

România se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE, având cel mai slab Indice al economiei și societății digitale, conform raportului DESI 2016 (Digital Economy and Society Index). Comparativ cu anul trecut, un procent mai mare din populație este abonat la rețele în bandă largă și datorită calității ridicate a acestora, însă nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării. Utilizarea Internetului este în creştere, în principal datorită unei mai importante conectări la rețelele sociale.

Există o tendinţă periculoasă conform căreia, pe măsură ce tinerii pătrund pe piaţa muncii, angajatorii şi formatorii presupun că aceştia deţin competenţe digitale “înnăscute/ intrinseci” sau că sunt “nativi digital”. Nu există niciun motiv particular datorită căruia tinerii s-ar putea naşte alfabetizaţi digital, aşa cum nu există un argument conform căruia ei ar fi în stare să conducă nativ un automobil sau, firesc, să se nască ştiind deja să scrie şi să citească. Alfabetizarea digitală, la fel ca şi alfabetizarea convenţională, reprezintă ceva ce trebuie învăţat.Mai multe studii şi-au propus să cuantifice costul ignoranţei digitale. Astfel în Olanda studiul a sugerat că preţul pentru timpul pierdut din cauza lipsei de competenţă a angajaţilor în utilizarea computerului ar putea ajunge la peste 19 miliarde de euro. Un studiu din Grecia a relevat faptul că utilizatorii aplicaţiilor de calcul tabelar i-ar costa pe angajatori aprox. 560 euro/ per angajat în scăderea anuală a productivităţii, în timp ce pentru utilizatorii de baze de date acest cost a urcat la 1200 euro anual pentru fiecare angajat. Un studiu similar din Italia a estimat că ignoranţa digitală costă economia italiană peste 15 miliarde de euro anual.

0 comentarii 467 vizualizări

Comentarii

Adăugati comentariu

CAPTCHA
Introduceti codul din imaginea alaturata

Ne dorim ca toate comentariile care au loc pe portalul Cariere sa fie inteligente si interesante. Pentru a ne asigura ca scrieti la obiect, toate mesajele vor fi citite de catre editorii nostri si ar putea fi editate ca sa intruneasca criteriile noastre de claritate, lungime, si relevanta.

Noi cerem sa se respecte urmatoarele.
1. Fara anunturi de vanzare de produse sau servicii. Haideti sa mentinem aceasta zona ad-free.
2. Fara atacuri la persoana. In aceste conversatii dezbatem si criticam idei, nu pe oamenii din spatele lor.
3. Fara postari multimedia. Sunteti liberi sa le mentionati dar nu incercati sa le postati aici.

Toate textele devin proprietatea Cariere in urma publicarii dar editorii nu se fac raspunzatori pentru opiniile pe care le vehiculeaza autorii lor.

 
 
 

Urmărește Revista CARIERE

Abonează-te la newsletter